Neîncrederea în autorităţi și corupţia sunt principalele motive pentru care tinerii pleacă din ţară, potrivit unui barometru Europa FM realizat de IMAS în perioada 5-28 august 2019.
Mulţi dintre tinerii din România se gândesc la un moment dat dacă să rămână sau să plece din ţară, iar în cazul în care aleg plecarea, trebuie să decidă dacă se vor întoarce sau emigrarea rămâne o opţiune definitivă.
Chestionaţi asupra motivelor pe care cred că le au tinerii români care emigrează, respondenţii Barometrului Europa FM au menţionat: neîncrederea în autorităţi și corupţia (31,3%), nivelul scăzut de trai (31,1%), lipsa locurilor de muncă (21,8%), lipsa infrastructurii (5,3%), lipsa perspectivelor de a avansa în carieră (4,6%).
Majoritatea respondenţilor (61,2%) i-ar transmite unui tânăr care își face planuri de a pleca din ţară că decizia nu este una bună, în timp ce 33,9% i-ar aproba decizia de a emigra definitiv.
Deși migraţia tinerilor, un fenomen numit de sociologi „brain drain” (fuga creierelor), este un fenomen specific multor ţări, România are, în Europa, cea mai mare rată de emigraţie a tinerilor, potrivit unui studiu realizat de Pro Juvenes.
Aproape jumătate dintre tinerii între 16 și 35 de ani spun că își doresc să emigreze, afirma în 2018 sociologul Dumitru Sandu, prezentând rezultatele unui sondaj internaţional efectuat pe 30.000 dintre tinerii din Germania, Suedia, Marea Britanie, Irlanda, Slovacia, Letonia, Italia, Spania și România.
„Unul dintre marcatorii foarte puternici de probleme pe care le are România se leagă nu de cei plecaţi în străinătate, ci de exodul potenţial al tinerilor din România, aproximativ jumătate”, spune profesorul Sandu, subliniind că sondajul a arătat că, din cele 9 ţări studiate, numai în două tinerii sunt foarte îngrijoraţi de corupţia din administraţie: Italia și România.
În ce privește tinerii care studiază în străinătate, sociologul Alfred Bulai spune că aceștia sunt atrași de universităţile occidentale, care „au oferte irezistibile pentru că oferă studii de calitate la preţuri abordabile”, în timp ce sociologul Mircea Kivu afirmă că plecarea la studii este o experienţă pozitivă, care nu trebuie refuzată de cei care au această oportunitate, dar subliniază și nevoia realizării „unui proiect de ţară care să-i facă pe tineri să se întoarcă acasă după finalizarea studiilor”.
Comentând datele din anii 2017 și 2018, cercetătorul Iulian Stănescu, de la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, avertizează asupra faptului că „nivelul de pesimism în societatea românească, pesimism legat de direcţia în care merge ţara, pesimism legat de relaţiile dintre oameni, pesimism legat de direcţia în care vor merge veniturile populaţiei, este la cote foarte mari, aproape record”.
Amintind de faptul că România a pierdut peste 16% din populaţie în ultimele 3 decenii, mai mult decât în fiecare din cele două războaie mondiale, cercetătorul punctează și faptul că România a pierdut mai multă populaţie și decât Bosnia Hertzegovina, care a traversat un război civil sângeros, iar această pierdere „este provocată, în proporţie de 20%, de ceea ce se întâmplă cu sporul natural, de diferenţa dintre decese și nașteri, dar 80% este spor migratoriu. Oamenii pleacă din România și pleacă în definitiv în căutarea unei vieţi mai bune, pe care nu o pot realiza aici”.
Cele mai mari temeri ale tinerilor din România se leagă de corupţie, sărăcie și nedreptate socială, arată un studiu realizat de Fundaţia „Friedrich Ebert” pe un eșantion cu vârste între 14 și 29 de ani. Studiul a constatat că tinerii sunt foarte încrezători în viitorul lor, dar nu și în cel al ţării, diferenţa de perspectivă datorându-se „în principal ușurinţei de a emigra, aceasta fiind considerată de majoritatea respondenţilor o opţiune bună pentru viitor, dacă viaţa lor în România nu le oferă rezultatele așteptate”. În același timp, studiul a descoperit că 30% dintre tinerii de 14-29 de ani își doresc să plece din ţară pe o perioadă de minimum 6 luni, procentajul fiind practic la jumătate faţă de anul 2014, când 60% dintre tineri luau în calcul opţiunea emigrării.
