Israelul deschide un muzeu de istorie naturală, cu o galerie despre evoluţie

82

Israelul inaugurează primul său muzeu de istorie naturală la Tel Aviv, în mijlocul unei dispute religioase privind oportunitatea integrării unei expoziţii despre teoria evoluţiei în noua instituţie.

Israelul inaugurează primul său muzeu de istorie naturală, la Tel Aviv, în mijlocul unei dispute religioase privind oportunitatea integrării unei expoziţii despre teoria evoluţiei în noua instituţie.

Peste 5,5 milioane de specimene de pe tot globul urmează să fie expuse publicului în cadrul Muzeului Naţional de Istorie Naturală Steinhardt, care își va deschide porţile în luna iulie, informează AP. Clădirea ultramodernă este amplasată în vecinătatea campusului Universităţii din Tel Aviv și a fost construită în forma unei arce.

Investiţia totală pentru proiectul a cărui planificare a durat câteva zeci de ani se ridică la 40 de milioane de dolari, o sumă furnizată în cea mai mare parte de miliardarul american Michael Steinhardt (77 ani). Investitorul de origine israeliană locuiește în prezent în Manhattan, acolo unde întreţine o menajerie cu 30 de specii de animale și sute de păsări.

Curatorii muzeului spun că instituţia creditată deja drept singurul centru de cercetare în domeniul istoriei naturale din Orientul Mijlociu are ca scop creșterea cunoștinţelor publice cu privire la lumea naturală și la mediu, prin evidenţierea diversităţii ecologice a ţării aflate la intersecţia a trei continente. „Principalul scop al muzeului este să aducă publicul mai aproape de natură”, a declarat Alin Sapan, directorul instituţiei. „Să permitem publicului să ia contact nemijlocit cu natura, însoţind această vizită emoţionantă cu o mulţime de povești și informaţii știinţifice, toate sprijinite de cercetări”, a adăugat directorul.

Muzeul cuprinde diorame, dar și expoziţii interactive inovatoare care prezintă mii de specimene. Șoimi, pelicani și vulturi împăiaţi sunt amplasaţi chiar la intrarea în muzeu, într-o instalaţie care prezintă migraţiile aviare din Africa în Europa prin Israel. Vizitatorii pot învăţa despre schimbările care au devastat habitatul local aflând despre ultimul urs sirian, care a fost ucis în Israel în 1916, sau despre ultimul ghepard asiatic, ucis în 1911.

În spatele expoziţiilor, clădirea este dotată cu laboratoare și săli de cercetare capabile să primească sute de cercetători din diverse domenii care doresc să studieze mostrele din colecţiile muzeului. Președintele muzeului, Tamar Dayan, spune că acesta urmărește să carteze, să denumească și să studieze milioanele de specii de fiinţe care trăiesc pe Pământ. „Muzeele de istorie naturală înregistrează natura, o studiază și împărtășesc publicului cunoștinţele și comorile pe care le adună”, a spus Dayan.

O secţiune a muzeului a fost rezervată rolului distructiv pe care omenirea l-a avut în modificarea lumii naturale, accentuând în special schimbările climatice antropogenice și distrugerea habitatelor. Însă aceasta nu a fost nici pe departe la fel de controversată precum expoziţia axată pe teoria evoluţiei, intitulată „Ce ne face oameni?”. În cadrul acesteia, evoluţia este explicată prin realizările culturale ale omului: valorificarea focului, dezvoltarea uneltelor și a agriculturii.

Secţiunea despre evoluţie a fost plasată la ultimul etaj al muzeului, pentru a le permite vizitatorilor deranjaţi de subiect să o ocolească ușor, notează AP. „Acesta este un subiect cu adevărat sensibil în ţara noastră”, a declarat Israel Hershkovitz, profesor de antropologie la Universitatea din Tel Aviv și curator al expoziţiei privind evoluţia. Potrivit acestuia nu ar fi existat nicio decizie intenţionată de a ascunde sau a cenzura în vreun fel expoziţia. Însă a spus că, de asemenea, nu a existat nicio intenţie de a „șicana persoanele religioase”, prin urmare s-a optat pentru o amplasare mai retrasă. „Fiecare vizitator e liber să decidă dacă dorește sau nu să vadă expoziţia antropologică. Nu este forţat să treacă prin ea, ci este ultima parte a expoziţiei”, a spus Hershkovitz.

Un comunicat public emis de muzeu explică faptul că plasarea expoziţiei la ultimul etaj a fost făcută „pe considerente multiple, inclusiv ţinându-se cont de planul narativ și curatorial al muzeului, precum și de spaţiile disponibile în fiecare galerie a clădirii”.

Un mic muzeu de istorie naturală din Ierusalim a fost recent criticat pentru acoperirea cu o ţesătură a unei expoziţii privind evoluţia, pentru a mulţumi vizitatorii ultraortodocși. Curatorul muzeului și-a explicat decizia spunând că, altfel, studenţii religioși nu ar fi fost expuși la niciun fel de istorie naturală.

Rabinul Natan Slifkin, director al Muzeului Biblic de Istorie Naturală din orașul Beit Shemesh, a explicat că evoluţionismul a devenit „o linie de demarcaţie între religioși și atei” și a spus că lucrul acesta l-a făcut ca, deși crede că evoluţia este „un fapt știinţific susţinut de suficiente dovezi”, să nu includă în muzeul său o expoziţie despre evoluţie. Aceasta, spunea el, ar fi „dăunat semnificativ misiunii noastre educaţionale”, care constă în a-i apropia pe evreii ultraortodocși de studiul lumii naturale.