Riscurile încrederii în testarea genetică

Testarea genetică este o nouă frontieră în medicina preventivă. Dincolo de această frontieră însă, este momentan un câmp minat cu încercări și greșeli.

Editarea „prime” ar putea corecta 89% din defectele genetice

O nouă modalitate de editare a codului ADN ar putea corecta 89% din erorile care provoacă boli, spun oamenii de știinţă americani care au publicat un studiu în acest sens în jurnalul Nature.

12 luni dintr-un an: vitamina B12

Să-i spunem David; numele este fictiv, dar cazul este real. Tânăr (27 de ani), înalt (peste 1,82 cm), masiv (peste 108 kg) fără a fi gras, mai de grabă plin de muşchi dezvoltaţi prin ridicatul greutăţilor, nu fuma şi nu consuma alcool.

Imaginea de ansamblu

Straturile fosilifere par a fi în concordanţă cu unele analize filogenetice independente, metodele radiometrice de datare par a fi în acord cu deducţiile bazate pe „ceasul molecular” al ADN-ului, deriva continentală de milioane de ani pare a fi coerentă cu distribuţia speciilor şi a fosilelor pe pământ... şi exemplele pot continua. Dacă evoluţia vieţii nu...

Redefinirea care a cucerit lumea

Pentru Carl Sagan, renumit astronom și ateu militant, locul lui Dumnezeu în univers era cert: „Tot ce există, tot ce a existat și tot ce va exista vreodată este Cosmosul.” Pentru Richard Dawkins, exponent al „noului val” al ateismului, știinţa adevărată este în mod necesar atee și materialistă. Această paradigmă este astăzi predominantă în lumea știinţifică. La...

Cele mai importante progrese medicale, în 2018

În așteptarea reușitelor medicale spectaculoase care să pună capăt celor mai răspândite dureri ale omenirii, e ușor să trecem cu vederea pașii mari în direcţia bună pe care știinţele medicale i-au făcut anul acesta. Despre unii dintre acești pași am scris chiar aici, la ST, și suntem gata să completăm lista făcând un sumar al...

Cambridge a finalizat cel mai mare proiect de secvenţiere genetică

Cel mai mare proiect de secvenţiere genetică a fost finalizat de cercetători de la Universitatea Cambridge, oferind posibilitatea unei diagnosticări mai rapide, dar și a unei înţelegeri mai bune a bolilor, inclusiv a celor rare.

Japonia permite modificarea genetică a embrionilor umani

Japonia a elaborat setul de recomandări care permite modificarea ADN-ului embrionilor umani în scopul cercetării, lansat la 28 septembrie de un grup de experţi din partea Ministerului Sănătăţii și Ministerului Știinţei, din Japonia. Recomandările vor fi supuse revizuirii publice luna viitoare, iar dacă există consens, vor putea fi puse în aplicare imediat.

Moștenirea pe care o lăsăm urmașilor nu ţine doar de gene

Ceea ce transmitem mai departe urmașilor noștri nu este întotdeauna înscris în codul genetic. Ideea că genele cuprind toate trăsăturile ereditare ale tuturor fiinţelor a fost mult timp unul dintre pilonii de bază ai geneticii și ai biologiei evoluţioniste. Însă această presupoziţie a coexistat întotdeauna cu rezultatele nu întotdeauna concordante ale cercetării empirice. Cel puţin...

Eticieni britanici: editarea genetică a embrionilor umani este „permisibilă moral”

Modificarea ADN-ului unui embrion uman ar trebui să fie „permisibilă din punct de vedere moral”, susţine organizaţia britanică Nuffield Council on Bioethics în cel mai recent raport al său. Cele două condiţii stipulate în document sunt „binele individului” și „binele societăţii”.

Studiu genetic: 90% dintre animale au apărut recent și simultan cu omul

Un studiu de proporţii, care a minat informaţii tip „big data” ale celei mai mari baze de date genetice din lume, demonstrează că 90% dintre speciile animale de pe planeta noastră au cam aceeași vârstă genetică, iar aceasta nu este diferită de vârsta genetică a omului. Potrivit dovezilor furnizate de studiu, atât animalele (majoritatea acestora),...

Primul ovul uman crescut în laborator

Pentru prima dată ovule umane au fost dezvoltate în afara corpului uman, de la stadiul incipient de dezvoltare până la maturitate completă. Cercetarea a fost realizată de academicieni de la Universitatea din Edinburgh, iar rezultatele au fost publicate în revista Molecular Human Reproduction.

ADN-ul nefuncţional: terenul de joacă al evoluţiei?

În general, cel puţin 96% din genomul unui organism multicelular este considerat a nu avea nici un rol funcţional. Un genom dominat de balast reprezintă locul ideal unde evoluţia poate explora în voie, la întâmplare, noi funcţii și caracteristici ale speciei. Într-adevăr, ce Creator înţelept și atotștiutor ar folosi 96% balast informaţional pentru a defini...

ADN – limbajul hazardului sau al Creatorului?

Deși toate estimările nu sunt decât o picătură în ocean, progresul știinţific în descifrarea mecanismelor moleculare prin care funcţionează celulele și înţelegerea moleculei ADN nu pot fi considerate altfel decât revoluţionare. În seria de articole „Genetică și evoluţie“, pe care o lansăm în această ediţie a revistei, vom analiza impactul acestor descoperiri asupra perspectivelor evoluţionistă...

Cercetătorii îi avertizează pe bărbaţi să fie atenţi la ceasul biologic

Multe scenarii de film au fost scrise după romane distopice în care civilizaţia se află în pragul colapsului din cauza unei crize de fertilitate. Tot mai multe dintre acestea încep să semene cu realitatea din ziua de azi, după ce s-a anunţat că nu doar femeile au probleme să rămână însărcinate, ci și pentru bărbaţi este...

Dumnezeu și testul cepei

Omul posedă un bagaj genetic de cinci ori mai mic decât cel al cepei și doar puţin mai mare decât cel al unui șoarece. Ar folosi un creator al vieţii pentru o ceapă de cinci ori mai multă informaţie genetică decât pentru un om? Sau ar fi creat El omul doar puţin mai complex decât...

Mugurii genomicii

Deşi rezultatele nu par încă spectaculoase, cel puţin la nivelul masei largi a populaţiei, probabil că cele mai remarcabile progrese în domeniul sănătăţii din ultimii 25 de ani se referă la cartografierea genomului uman (finalizată în anul 2003), a genomului altor specii animale şi vegetale şi la dezvoltarea bioinformaticii.

Motoarele evoluţiei

Chiar şi cei mai puţin familiarizaţi cu teoria evoluţiei ştiu că aceasta presupune acţiunea unui motor puternic: selecţia naturală. În profunzimea teoriei însă, lucrurile nu mai sunt de mult timp atât de simple, selecţia naturală nemaifiind considerată singurul motor al evoluţiei şi, dintr-un anumit punct de vedere, nici măcar cel mai puternic.

Evoluţia ochiului

Structura complexă a ochiului a constituit dintotdeauna un punct focal al conflictului creaţionism – evoluţionism și un exemplu central pentru argumentul complexităţii ireductibile. Mai recent, metode de simulare a evoluţiei ochiului pretind că aduc confirmări importante darwinismului. Cine are dreptate?

S-a născut primul copil cu ADN de la trei „părinţi”

În urmă cu doi ani, scriam o știre intitulată „S-a decis: Se vor naște primii copii cu ADN din trei surse”, după ce Marea Britanie a aprobat modificarea anumitor legi, pentru a permite clinicilor de fertilitate să deruleze o nouă procedură de fertilizare in vitro, care va rezulta în nașterea primilor copii cu ADN din...

Cea mai mare investigaţie genetică asupra depresiei dă rezultate istorice

Compania 23andMe, furnizor de servicii de testare genetică, a descoperit cea mai mare suită de indicii genetice privind cauzele depresiei clinice.