Augustin și creaţionismul – Cum a influenţat tradiţia teologică acceptarea evoluţionismului
Importanţa pe care Augustin a acordat-o filosofiei grecești a dus la o reinterpretare a relatării biblice privind originea vieţii și a creat premisele pentru alte schimbări.
O nouă teorie a evoluţiei sau mai multe teorii complementare?
„Deși sună straniu, oamenii de știinţă nu cunosc răspunsurile la unele dintre întrebările fundamentale cu privire la evoluţia vieţii pe pământ. Să luăm ochii, de exemplu. De unde, mai exact, au apărut?” Cu aceste cuvinte debutează un articol de mari dimensiuni, publicat de The Guardian în iunie 2022.
Paravanul ignoranţei se vinde în mai multe modele
Evoluţioniştii atei îi acuză pe creştini că oferă explicaţii care pun totul pe seama lui Dumnezeu atunci când nu au un alt răspuns. Cu alte cuvinte, Dumnezeu a devenit paravanul ignoranţei.
Oameni și cimpanzei
Literatura de specialitate abundă în estimări generoase ale asemănării genetice dintre om și cimpanzeu, mergând de la 96% până la 99%. Cum sunt obţinute însă aceste procente, ce supoziţii ascund și ce semnifică ele dincolo de interpretarea evoluţionistă?
Știinţa a demonstrat că nu există Dumnezeu. Adevărat sau fals?
A demonstrat ştiinţa că nu există Dumnezeu? Nu. Acesta este răspunsul simplu și adevărat. Şi atunci este mitul deja spulberat? Nu tocmai.
Procesul maimuţelor
Orașul Dayton din Tennessee a fost, în iulie 1925, scena unei agitaţii neobișnuite. Zarva avea în centru tribunalul local unde s-a desfășurat „Procesul maimuţelor“.
Procesul maimuţelor II
Procesul lui Scopes, din anul 1925, imortalizat în opera dramatică și în filmul Inherit the Wind (distins cu numeroase premii), a prevestit o schimbare a modului în care oamenii aveau să perceapă religia și în special doctrinele iudeo-creștine.
Teoria BIG BANGULUI
S-a pus adesea întrebarea: „De ce există ceva în loc de nimic?” Nu este o întrebare lipsită de seriozitate. La urma urmei, cosmosul pare un complex suficient de complicat și greu de înţeles pentru a cere o explicaţie.
A murit Phillip E. Johnson, iniţiatorul mișcării intelligent design
Phillip E. Johnson, profesorul de drept care a ajutat la lansarea mișcării moderne de intelligent design, a murit acasă în Berkeley, California. Avea 79 de ani.
Imaginea de ansamblu
Straturile fosilifere par a fi în concordanţă cu unele analize filogenetice independente, metodele radiometrice de datare par a fi în acord cu deducţiile bazate pe „ceasul molecular” al ADN-ului, deriva continentală de milioane de ani pare a fi coerentă cu distribuţia speciilor şi a fosilelor pe pământ... şi exemplele pot continua. Dacă evoluţia vieţii nu...
Simularea evoluţiei
Atunci când un proces se presupune că este prea lent sau nepractic pentru a fi verificat experimental, știinţa simulării este o unealtă valoroasă pentru a-i verifica validitatea. Evoluţia vieţii este, prin excelenţă, un astfel de proces: prea lent pentru observaţii directe concludente și prea vast în timp pentru o abordare empirică practică. Poate fi evoluţia...
Redefinirea care a cucerit lumea
Pentru Carl Sagan, renumit astronom și ateu militant, locul lui Dumnezeu în univers era cert: „Tot ce există, tot ce a existat și tot ce va exista vreodată este Cosmosul.” Pentru Richard Dawkins, exponent al „noului val” al ateismului, știinţa adevărată este în mod necesar atee și materialistă. Această paradigmă este astăzi predominantă în lumea știinţifică.
La...
Evoluţia – o imposibilitate
Dr. John Ashton din Newcastle, Australia, este un exemplu convingător de savant care face știinţă la modul cel mai serios, dar care își întemeiază pe Biblie convingerile cu privire la originile universului și ale vieţii.
Evoluţie și creaţie. Mai aproape de miezul controversei
L-am cunoscut pe Ariel Roth ca autor, dar l-am cunoscut și ca om. Nu am descoperit patimă, nici nervozitate, nu am descoperit nici îndoială sau discurs ideologic la octogenarul Ariel Roth, care caută încă detalii despre fiecare nou subiect ce apare pe agenda dezbaterii dintre evoluţie și creaţie, cu aceeași dorinţă de a fi cinstit...
Stephen Hawking răspunde la 10 întrebări fundamentale ale omenirii
Pe 16 octombrie s-a lansat ultima carte semnată de astrofizicianul Stephen Hawking – Răspunsuri scurte la marile întrebări, un volum postum care evidenţiază ultimele reflecţii ale savantului asupra lumii.
Studiu genetic: 90% dintre animale au apărut recent și simultan cu omul
Un studiu de proporţii, care a minat informaţii tip „big data” ale celei mai mari baze de date genetice din lume, demonstrează că 90% dintre speciile animale de pe planeta noastră au cam aceeași vârstă genetică, iar aceasta nu este diferită de vârsta genetică a omului. Potrivit dovezilor furnizate de studiu, atât animalele (majoritatea acestora),...
Israelul deschide un muzeu de istorie naturală, cu o galerie despre evoluţie
Israelul inaugurează primul său muzeu de istorie naturală la Tel Aviv, în mijlocul unei dispute religioase privind oportunitatea integrării unei expoziţii despre teoria evoluţiei în noua instituţie.
Ultima cercetare a lui Stephen Hawking prevede sfârșitul universului
Cu doar două săptămâni înainte de moartea sa, renumitul fizician Stephen Hawking a sugerat în ultima sa cercetare existenţa unui univers paralel și a prognozat sfârșitul unuia dintre ele.
Undele gravitaţionale și inflaţia de certitudini
Pe 17 martie 2014, blogul de știinţă și tehnologie al prestigiosului ziar The New Yorker anunţa: „O revoluţie știinţifică ne permite să vedem până la începuturile timpului.“ Lawrence M. Krauss, fizician renumit și autorul cărţii Un univers din nimic: de ce există ceva în loc să nu existe nimic, comenta în articolul său știrea care...
Salvat de tehnologie
Perspectiva unui viitor în care tehnologia să deţină rolul suprem în viaţa noastră este tot mai des confirmată de aplicaţiile descoperirilor știinţifice. În aceste condiţii, se speculează chiar că natura umanităţii va fi profund modificată, atingându-se un stadiu calitativ superior, pentru ca, în final, să fie depășit până și obstacolul morţii.
ADN-ul nefuncţional: terenul de joacă al evoluţiei?
În general, cel puţin 96% din genomul unui organism multicelular este considerat a nu avea nici un rol funcţional. Un genom dominat de balast reprezintă locul ideal unde evoluţia poate explora în voie, la întâmplare, noi funcţii și caracteristici ale speciei. Într-adevăr, ce Creator înţelept și atotștiutor ar folosi 96% balast informaţional pentru a defini...