evolutionism

A murit Phillip E. Johnson, iniţiatorul mișcării intelligent design

Phillip E. Johnson, profesorul de drept care a ajutat la lansarea mișcării moderne de intelligent design, a murit acasă în Berkeley, California. Avea 79 de ani.

Imaginea de ansamblu

Straturile fosilifere par a fi în concordanţă cu unele analize filogenetice independente, metodele radiometrice de datare par a fi în acord cu deducţiile bazate pe „ceasul molecular” al ADN-ului, deriva continentală de milioane de ani pare a fi coerentă cu distribuţia speciilor şi a fosilelor pe pământ... şi exemplele pot continua. Dacă evoluţia vieţii nu este un fenomen real, cum se poate să avem acest aparent consens între multiple direcţii independente de investigaţie ştiinţifică?

Simularea evoluţiei

Atunci când un proces se presupune că este prea lent sau nepractic pentru a fi verificat experimental, știinţa simulării este o unealtă valoroasă pentru a-i verifica validitatea. Evoluţia vieţii este, prin excelenţă, un astfel de proces: prea lent pentru observaţii directe concludente și prea vast în timp pentru o abordare empirică practică. Poate fi evoluţia simulată? Dacă da, cu ce rezultate?

Redefinirea care a cucerit lumea

Pentru Carl Sagan, renumit astronom și ateu militant, locul lui Dumnezeu în univers era cert: „Tot ce există, tot ce a existat și tot...

Evoluţia – o imposibilitate

Dr. John Ashton din Newcastle, Australia, este un exemplu convingător de savant care face știinţă la modul cel mai serios, dar care își întemeiază pe Biblie convingerile cu privire la originile universului și ale vieţii.

Evoluţie și creaţie. Mai aproape de miezul controversei

L-am cunoscut pe Ariel Roth ca autor, dar l-am cunoscut și ca om. Nu am descoperit patimă, nici nervozitate, nu am descoperit nici îndoială sau discurs ideologic la octogenarul Ariel Roth, care caută încă detalii despre fiecare nou subiect ce apare pe agenda dezbaterii dintre evoluţie și creaţie, cu aceeași dorinţă de a fi cinstit și de a evalua raţional dovezile.

Creștinii americani, tot mai cuceriţi de ideea evoluţiei

Doar 38% dintre americani mai cred în creaţionism, cel mai mic procent al ultimilor 35 de ani, a arătat compania de cercetare Gallup în 2017. Iar, când este vorba de creștini, procentul celor care cred în evoluţie se modifică în funcţie de întrebările care li se pun, a fost concluzia unui studiu recent al Pew Research Center.

Israelul deschide un muzeu de istorie naturală, cu o galerie despre evoluţie

Israelul inaugurează primul său muzeu de istorie naturală la Tel Aviv, în mijlocul unei dispute religioase privind oportunitatea integrării unei expoziţii despre teoria evoluţiei în noua instituţie.

Undele gravitaţionale și inflaţia de certitudini

Pe 17 martie 2014, blogul de știinţă și tehnologie al prestigiosului ziar The New Yorker anunţa: „O revoluţie știinţifică ne permite să vedem până la începuturile timpului.“ Lawrence M. Krauss, fizician renumit și autorul cărţii Un univers din nimic: de ce există ceva în loc să nu existe nimic, comenta în articolul său știrea care a făcut înconjurul lumii, anunţând un moment de referinţă în istoria știinţei.

Salvat de tehnologie

Perspectiva unui viitor în care tehnologia să deţină rolul suprem în viaţa noastră este tot mai des confirmată de aplicaţiile descoperirilor știinţifice. În aceste condiţii, se speculează chiar că natura umanităţii va fi profund modificată, atingându-se un stadiu calitativ superior, pentru ca, în final, să fie depășit până și obstacolul morţii.

ADN-ul nefuncţional: terenul de joacă al evoluţiei?

În general, cel puţin 96% din genomul unui organism multicelular este considerat a nu avea nici un rol funcţional. Un genom dominat de balast reprezintă locul ideal unde evoluţia poate explora în voie, la întâmplare, noi funcţii și caracteristici ale speciei. Într-adevăr, ce Creator înţelept și atotștiutor ar folosi 96% balast informaţional pentru a defini un om sau o moluscă?

ADN – limbajul hazardului sau al Creatorului?

Deși toate estimările nu sunt decât o picătură în ocean, progresul știinţific în descifrarea mecanismelor moleculare prin care funcţionează celulele și înţelegerea moleculei ADN nu pot fi considerate altfel decât revoluţionare. În seria de articole „Genetică și evoluţie“, pe care o lansăm în această ediţie a revistei, vom analiza impactul acestor descoperiri asupra perspectivelor evoluţionistă și creaţionistă asupra originii vieţii.

Motoarele evoluţiei

Chiar şi cei mai puţin familiarizaţi cu teoria evoluţiei ştiu că aceasta presupune acţiunea unui motor puternic: selecţia naturală. În profunzimea teoriei însă, lucrurile nu mai sunt de mult timp atât de simple, selecţia naturală nemaifiind considerată singurul motor al evoluţiei şi, dintr-un anumit punct de vedere, nici măcar cel mai puternic.

Geolog creaţionist dă în judecată administraţia Marelui Canion pentru discriminare religioasă

Geologul creaţionist Andrew A. Snelling, purtător de cuvând pe probleme de geologie în cadrul Creation Science Foundation din Australia a dat în judecată Departamentul de Afaceri Interne al Statelor Unite și administraţia Parcului Naţional Grand Canyon (Marele Canion), acuzând autorităţile de discriminare după ce acestea au refuzat să îi acorde permisiunea de a efectua studii pe o serie de roci din parcul Grand Canyon.

Evoluţia de sub ochii noștri (I)

Bacteriile devin tot mai rezistente la antibiotice, unii fluturi și pești dezvoltă noi colorituri pentru un camuflaj superior, iar o serie de experimente de laborator relevă schimbări mici, dar semnificative în diverse microorganisme. Sunt toate acestea dovezi concludente ale evoluţiei, care se derulează chiar sub ochii noștri?

Evoluţie și probabilitate

Intuitiv, ipoteza apariţiei vieţii în mod spontan pare a presupune probabilităţi insurmontabile. Într-adevăr, prin modelări matematice simple, dar corecte, găsim probabilităţi infime, indiferent de adâncimea timpului disponibil. Cum se justifică teoria evoluţiei în faţa acestor argumente matematice? Este problema apariţiei spontane a vieţii singurul aspect improbabil al teoriei?

Augustin și creaţionismul – Cum a influenţat tradiţia teologică acceptarea evoluţionismului

Importanţa pe care Augustin a acordat-o filosofiei grecești a dus la o reinterpretare a relatării biblice privind originea vieţii și a creat premisele pentru alte schimbări.

Relaţia complicată dintre inteligenţă și credinţă

Din când în când, mass media aduce în atenţie câte un studiu care urmărește să calibreze balanţa dintre inteligenţă și religiozitate și, de obicei, descoperirile duc la ironizarea religioșilor și la asocierea religiei cu nerozia. Ca și cum motive pentru ironizat ateii nu ar exista.

Argumentul lui Dawkins în favoarea existenţei unui Dumnezeu creator

Richard Dawkins a devenit celebru nu doar prin cercetările sale știinţifice, ci și prin controversele pe care le-a generat pe marginea disputei dintre creaţie și evoluţie. Afirmaţiile sale profund ateiste, uneori destul de agresive, alteori suficient de provocatoare, au darul de a menţine vie dezbaterea privind raportul dintre știinţă și religie.

Verdictul știinţei: Creaţie!

În săptămâna 9-15 noiembrie, televiziunea creștină Alfa Omega TV provoacă știinţa să răspundă la întrebarea „De unde venim?”

Atacul lui Dawkins: Ben Carson, „o rușine”

Richard Dawkins s-a poziţionat extrem de critic faţă de candidaţii conservatori la președinţia SUA, acuzându-i pentru poziţia lor antievoluţionistă. Ben Carson, care se bucură în prezent de o creștere în sondaje, a fost „beneficiarul” principal al înţepăturilor lui Dawkins, bine-cunoscutul om de știinţă etichetându-l ca o „rușine”.