Situaţia din Siria a constituit principalul subiect al actualităţii internaţionale, pe mai multe planuri, alături de veștile bune venite din Coreea de Nord și de protestele semnificative din Armenia.

Atacuri și cuceriri în Siria

La data de 7 aprilie, în localitatea Douma, o suburbie a Damascului, coaliţia internaţională occidentală a reclamat desfășurarea unui atac chimic de către regimul sirian. Cancelarul german și președintele francez au afirmat, la câteva zile distanţă, că există dovezi clare ale atacului, iar Organizaţia Mondială a Sănătăţii a comunicat, la 11 aprilie, 500 de persoane au fost afectate de inhalarea unor substanţe toxice, existând cel puţin 40 de decese. Acuzaţi direct de către președintele american, președintele sirian și cel rus au negat existenţa acestui atac, iar la 12 aprilie Rusia a început să desfășoare în Douma efective de poliţie militară. Riposta occidentală a venit în noaptea de 13-14 aprilie, când forţe aparţinând SUA, Marii Britanii și Franţei au lovit cu rachete 3 ţinte din Siria – 2 depozite de arme chimice și un centru de cercetare. Conform Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului, ţintele erau goale și personalul, evacuat. Iranul și Rusia au criticat atacurile occidentale, în timp ce Germania, Canada, Turcia, Israelul și liderii UE și-au declarat sprijinul, fiind făcută menţiunea că SUA, Marea Britanie și Franţa au informat NATO în privinţa atacului. Presa a relatat, la 16 aprilie, că nave rusești încărcate cu tancuri și echipament militar se îndreptau spre portul sirian Tartus.

După presupuse tergiversări, negate de regimul sirian, specialiști din cadrul Organizaţiei Internaţionale de Interzicere a Armelor Chimice (OIAC) au ajuns în Siria la 14 aprilie, iar la 21 aprilie OIAC a confirmat că s-au prelevat probe. În cadrul ONU au avut loc dezacorduri semnificative, de 6 ori Consiliul de Securitate întrunindu-se pe tema situaţiei din Siria, dar fără să se ajungă la nicio soluţie în consens, toate proiectele fiind blocate – unele propuse de puterile occidentale, altele, de Rusia. La 21 aprilie, într-un cadru informal, membrii Consiliului de Securitate ONU s-au întâlnit în Suedia pentru a discuta aceeași temă.

Între timp, forţele guvernamentale siriene au anunţat că au eliberat complet de insurgenţi zona Goutha de Est, la 14 aprilie, iar la 20 aprilie au preluat controlul și în Dumeir și în sudul Damascului, unde luptau militanţi SI. La 23 aprilie, și regiunea Qalamoun, adiacentă capitalei, a fost evacuată de către rebeli.

Cunoscut fiind faptul că Siria și Israelul sunt în stare de război, la 9 aprilie Israelul a lansat un atac asupra unei baze militare din Siria, generând reacţia imediată a liderului Hesbollah din Libia și a Iranului, întrucât 14 luptători iranieni au fost uciși în atac. La 23 aprilie, Israelul a mai lansat un atac, în zona Înălţimilor Golan, deoarece un obuz sirian ar fi explodat în apropiere de teritoriul israelian.

Progrese în peninsula Coreea

Coreea de Nord și Coreea de Sud sunt, de 70 de ani, oficial în război, prin urmare noile încercări de aplanare a conflictului au fost bine primite de comunitatea internaţională, efectuându-se pregătiri în vederea întâlnirii președinţilor celor două ţări surori, la data de 27 aprilie. Și mai apreciată a fost detensionarea relaţiilor dintre SUA și Coreea de Nord, la 18 aprilie fiind confirmată o întâlnire secretă între șeful CIA și președintele nord-coreean în pregătirea întrevederii directe dintre președintele Trump și președintele Kim Jong Un. Mai mult, la 21 aprilie, Kim Jong Un a anunţat oficial că ţara sa renunţă la testele nucleare și la lansările de rachete intercontinentale – fapt salutat atât de Washington, cât și de Kremlin.

Tulburări în Armenia și îngrijorări din Ungaria

Partidul aflat la guvernare în Armenia l-a numit în funcţia de premier cu puteri recent sporite pe fostul președinte Serj Sarksyan, fapt care, la 16 aprilie, a generat proteste în capitala Erevan și apoi și în ţară, soldate cu 46 victime, printre care și liderul opoziţiei, Nikol Pașynian. Aceste proteste au continuat, ajungând la 16.000 de persoane în data de 19 aprilie, pentru ca, la 23 aprilie, premierul nou-numit să demisioneze, iar liderul opoziţiei, arestat cu 3 zile înainte și eliberat, să afirme că este gata să preia conducerea ţării. Acesta susţine începutul unei revoluţii de catifea în Armenia, continuând apelul la proteste și după demisia premierului și cerând o tranziţie pașnică de putere și alegeri anticipate.

Luna aprilie s-a încheiat și în Ungaria cu proteste, îndreptate împotriva realegerii naţionalistului Viktor Orban în funcţia de premier, cu 48,9% din voturi, la data de 8 aprilie. Acest fapt a generat îngrijorare în Occident din cauza discursului său antiimigraţie și a tendinţelor autoritariste. La 12 aprilie, o comisie a Parlamentului European a publicat un raport în care își exprima îngrijorarea privind statul de drept, respectarea drepturilor fundamentale și democraţia în Ungaria, iar la 5 aprilie și o comisie ONU îi ceruse Ungariei să pună capăt discursului de ură și respingerii refugiaţilor.