A fost luna sancţiunilor americane la adresa mai multor ţări și luna dificultăţilor umanitare pentru anumite minorităţi, refugiaţi și imigranţi, pe fondul unor crize sociale și economice care afectează ţări de pe aproape toate continentele.

Refuzând oferta americană de a negocia un nou acord nuclear, Iranul este, din 7 august, ţinta primei tranșe de sancţiuni financiare și economice din partea Statelor Unite. UE și Franţa, Germania și Marea Britanie au contestat imediat aceste măsuri, demarând programul legislativ de protejare a companiilor europene aflate în relaţie de afaceri cu Iranul. După ce, la 19 august, oficiali iranieni anunţau că Iranul a făcut progrese în materie de dotare cu armament, iar Washingtonul critica, la 25 august, ajutorul dat Iranului de către Europa, la 27 august Iranul ameninţa să blocheze măsurile americane în justiţia internaţională și declara că, deţinând controlul asupra strâmtorii Ormuz, ar putea stopa exporturile de petrol ale statelor din Golful Persic.

În mijlocul disputei diplomatice privindu-l pe pastorul american Andrew Brunson, acuzat de terorism în Turcia, la 1 august autorităţile americane au blocat accesul a doi miniștri turci la activele lor din Statele Unite, lucru făcut, în oglindă, de autorităţile turce, la 4 august, în dreptul a doi miniștri americani cu active în Turcia. Următorul val de măsuri reciproce a venit la 10 august, când SUA a dublat tarifele pe importurile de oţel și aluminiu din Turcia, care, la 15 august, a dublat tarifele pe importurile de mașini, băuturi alcoolice și tutun din SUA, majorând tarifele și la alte bunuri. În aceste condiţii, lira turcească s-a depreciat cu 40% faţă de nivelul de la începutul anului.

Și Rusia a făcut obiectul unor noi sancţiuni economice americane, intrate în vigoare la 27 august, ca urmare a acuzaţiilor că Rusia a atacat cu agent neurotoxic un spion rus în Marea Britanie. În plus, pentru presupuse încălcări ale embargoului impus Coreei de Nord de către ONU, SUA a demarat, la 15 și 21 august, sancţiuni noi și în dreptul unor oameni de afaceri ruși, al unor companii de transport maritim și al altor entităţi ruse și chineze, generând un nou val de ameninţări din partea ţărilor vizate. De altfel, la începutul lunii, președintele american saluta ca nesperat de benefice pentru SUA sancţiunile din domeniul siderurgic impuse Chinei și altor ţări, în lunile precedente.

Crize umanitare și revolte sociale

Aflată de câţiva ani într-o situaţie economică și socială critică, generată de politicile președintelui Nicolas Maduro – ţinta, în 5 august, a unui atac cu drone în timpul unei manifestaţii –, Venezuela se confruntă cu un exod al populaţiei în ţările vecine. Parlamentul, aflat sub conducerea opoziţiei, cerea, la 10 august, implicarea comunităţii internaţionale, ONU aproximând că, din 2015, au fugit din Venezuela 1,6 milioane de oameni, ridicând la 2,3 milioane numărul celor plecaţi din cauza crizei. La graniţa cu Brazilia, în 18 august, s-au înregistrat violenţe între populaţia locală și refugiaţi, care au fost împinși înapoi peste graniţă. După ce Peru și Ecuadorul, în ciuda bunelor intenţii, s-au declarat depășite de situaţie și au impus restricţii la graniţe, la 25 august ONU și Columbia au criticat măsrile luate de aceste ţări. Președintele Argentinei anunţase, la 20 august, că va denunţa în justiţia internaţională conducerea Venezuelei pentru nerespectarea drepturilor omului.

Din luna aprilie a.c., și Nicaragua traversează o criză politică și socială, ceea ce a împins circa 23.000 de persoane să se refugieze cu precădere în Costa Rica, dar și în Panama, Mexic și SUA. Soldate cu peste 300 de morţi, represaliile din Nicaragua au generat noi mișcări de stradă, cea din 15 august adunând împotriva președintelui Ortega mii de cetăţeni, care se expun riscului de a fi acuzaţi de terorism și a face 20 de ani de închisoare.

Spania a primit, la 1 august, fonduri UE de urgenţă pentru imigranţi, iar la 8 august a încheiat un acord cu Berlinul de reprimire a imigranţilor din Germania înregistraţi pe teritoriul spaniol. În Italia, unii oficiali au criticat și luna aceasta legislaţia UE privind imigranţii și au trenat debarcarea imigranţilor de pe nava Aquarius și apoi de pe nava pazei de coastă italiene Diciotti. La 24 august, imigranţii de pe Diciotti au intrat în greva foamei, iar la 25 august justiţia italiană a deschis dosar penal pe numele ministrului de interne, Matteo Salvini, aflat în fruntea luptei antiimigranţi din Italia.

În prima parte a lunii, o organizaţie umanitară a acţionat Ungaria în judecată la CEDO, acuzând autorităţile că nu le oferă hrană solicitanţilor de azil respinși și care își așteaptă recursul. CEDO a emis un ordin aplicabil imediat, iar furnizările de hrană au reînceput din 24 august. Autorităţile maghiare au negat acuzaţiile, la fel ca și autorităţile chineze, care sunt acuzate de ONU de abuzuri comise asupra minorităţii musulmane uiguri, într-o provincie din vestul Chinei.

România s-a aflat și ea în atenţia internaţională după ce mitingul antiguvernamental al diasporei, din 10 august, a fost reprimat de către Jandarmerie, acuzată că a reacţionat disproporţionat la violenţele unor persoane din primele rânduri. S-au deschis anchete penale în dreptul autorităţilor, până în data de 24 august înregistrându-se 705 plângeri împotriva Jandarmeriei.