Anul în care aşa-zisul Stat Islamic a pătruns în mentalul colectiv a fost 2014. Dar 2015 a fost anul în care Stat Islamic a început să transforme în realitate cele mai cumplite temeri şi să contureze politica internaţională.

Ocuparea Mosulului în 2014, un oraş important şi principal centru petrolier, plus multiplele execuţii brutale de ostatici occidentali – înregistrate video şi diseminate la nivel mondial pe site-uri şi prin social media – au făcut ca, de la simplă organizaţie cunoscută doar de o mână de experţi în politica Orientului Mijlociu, în terorism jihadist şi securitate internaţională, Stat Islamic să ajungă un fenomen media.

La început, occidentalii nu știau nici măcar cum să descrie acest nou jucător pe scena jihadistă. Unii îi redau numele ca „Statul Islamic din Irak şi Siria” (cu acronimul ISIS în limba engleză), alţii – ca „Statul Islamic în Irak şi Levant” (sau ISIL). Confuzia a apărut pentru că titlul actual este „Statul Islamic (ad-Dawlah al-Islāmiyah) în Irak şi al-Sham” – al-Sham fiind termenul arab pentru regiunea Siriei, dar poate denumi şi regiunea căreia i se aplică termenul anglo-saxon „Levant” (în mare, litoralul estic al Mediteranei, de la Golful Iskanderun, spre sud, până la golful Haifa). Titulatura arabă generează acronimul arab daesh.

În 29 iunie 2014, organizaţia s-a autoproclamat califat, cu intenţia de a se extinde în toată lumea, şi a adoptat un titlu modificat: Statul Islamic (SI). Unul dintre principalii săi lideri, Abu Bakr al-Baghdadi, a fost numit calif şi, prin aceasta, urmaş al profetului Mahomed.

Dar oricum l-am numi, nu există niciun dubiu că Statul Islamic are în prezent o considerabilă influenţă internaţională. La jumătatea anului 2014, existau temeri că Statul Islamic ar putea ocupa Bagdadul, dar bombardamentele americane au contribuit la stabilizarea liniilor frontului în Irak. În iarna 2014–2015, o atenţie masivă în mass-media i-a fost acordată Statului Islamic din cauza practicilor barbare, de-a dreptul medievale de subjugare a femeilor creştine, kurde (yezidi) şi baha’i şi de decapitare sau de ardere a occidentalilor.

SI deţine controlul asupra unui teritoriu de mărimea Regatului Unit, de-a lungul Siriei şi Irakului, inclusiv zone întinse de teren arabil şi puţuri de petrol. Împreună, acestea îi asigură Statului Islamic, spre deosebire de situaţia în care era al-Qaeda, un venit regulat (totalizând mai multe sute de milioane de dolari). De fapt, Statul Islamic este un stat: un stat escroc, poate, dar mult mai mult decât o mişcare teroristă. Deţine o armată estimată la 30.000-50.000 de combatanţi, dotată cu tancuri şi artilerie, deşi soldaţii sunt în general slab înarmaţi. Faptul că deţine o armată și a declarat război atât guvernului irakian, guvernului Assad, în Siria, și unora dintre oponenţii acestuia, cât și kurzilor, în Kurdistanul turcesc și în cel irakian, conferă credibilitate pretenţiei SI că ar fi un stat. În plus, în teritoriile pe care le controlează, dispune de un aparat de exercitare a puterii: guvern local, servicii sociale, putere poliţienească. Impune taxe şi desfășoară operaţiuni comerciale (vinde petrol). Prin urmare, Statul Islamic se deosebeşte de oricare altă mişcare jihadistă. Este şi stat, şi mişcare teroristă.

Aceste caracteristici ale Statului Islamic sunt importante, deoarece ele constituie o bază mai solidă pentru acţiunile sale transnaţionale decât au avut acţiunile al-Qaeda sau ale organizaţiilor analoage din ultimii 14 ani. Când pretinde că este un stat – Califatul –, SI nu folosește vorbe în vânt. De fapt acesta este un aspect esenţial al identităţii sale, pentru că până şi teologii şi juriştii islamici moderaţi au predicat că ar trebui să existe o singură conducere peste toţi musulmanii şi că un califat restaurat va avea un rol crucial de jucat la sfârşitul timpului.

Musulmanii au şi ei viziunea lor apocaliptică, bazată pe profeţiile escatologice din Coran, iar conducătorii Statului Islamic proclamă că Pământul a ajuns la zilele lui de pe urmă. Pretenţia SI că ar juca un rol central în desfășurarea evenimentelor escatologice islamice este susţinută tocmai de faptul că Statul Islamic este un stat – conform profeţiei – și acesta este motivul pentru care a putut să recruteze oameni de pe tot globul, nu doar din Irak și din Siria. Tocmai în virtutea bazinului imens de musulmani din ţările vestice Statul Islamic a fost capabil să-și lovească dușmanii în moduri absolut terorizante, în anul 2015.

Fără îndoială, nu este o coincidenţă faptul că, în cursul unei singure luni, Statul Islamic a atacat câteva importante puteri: a plasat o bombă într-un avion rusesc, ducând la moartea a sute de cetăţeni ruși, și a executat primul ostatic chinez. Apoi veterani SI și musulmani inspiraţi de SI au lansat atacuri în Turcia (puterea militară din regiune), în Franţa și apoi în Statele Unite. Atacurile au fost cutremurătoare, cu adevărat generatoare de teroare prin caracterul lor aleatoriu: focuri de armă în restaurante, în cluburi de noapte și la o petrecere de Crăciun. Este evident că au menirea de a genera frică prin natura lor nediscriminatorie.

Statul Islamic își demonstrează în prezent abilitatea nu doar de a duce un război convenţional în Irak și în Siria. A lovit cetăţeni ai marilor puteri mondiale chiar la ei acasă, la mii de kilometri distanţă. Urmărește să provoace o intervenţie militară cu implicare mondială în heartland-ul[1] din Orientul Mijlociu, deoarece conducătorii islamiști cred că aceasta va genera o luptă apocaliptică prezisă în scripturile lor: SI vrea să vadă „la sol bocanci” americani, europeni și rusești. Liderii mondiali trebuie să fie precauţi, deoarece o asemenea aparentă desfășurare a unei profeţii cu privire la sfârșitul lumii ar putea impulsiona zeci de mii de musulmani să dea năvală în Orientul Mijlociu să se alăture Statului Islamic și multe alte grupări jihadiste să-și declare adeziunea la așa-numitul calif. Dar vor fi în stare politicienii occidentali să dea dovadă de stăpânire de sine, când propriii cetăţeni sunt omorâţi în vacanţă, când ies seara în oraș, când serbează Crăciunul? Dacă anul 2014 a fost anul în care Statul Islamic a devenit cunoscut, anul 2015 este anul în care Statul Islamic a influenţat decisiv lumea dincolo de graniţele Irakului și ale Levantului.

Footnotes
[1]„«Zonă-pivot/ zonă de interes», în limbaj geopolitic – n.tr.”

„«Zonă-pivot/ zonă de interes», în limbaj geopolitic – n.tr.”