David Trim

Henric al VIII-lea a declanşat un lanţ extraordinar de evenimente în anii 1530, când a ales să se desprindă de Biserica Romano-Catolică. Gestul lui, uluitor pentru acea vreme, l-a transformat în primul monarh european care a negat puterea papalităţii şi, totodată, în „Liderul suprem“ autoproclamat al bisericii din Anglia. Acest articol analizează de ce şi...

În Anglia secolului al XVII-lea, mulţi copii cu părinţi anglicani nonconformiști au experimentat teroarea persecuţiei. În aceste povești, rar relatate, de suferinţă loială, putem descoperi rădăcinile firave ale acceptării sociale tot mai mari a unei idei noi: toleranţa religioasă.

Deși astăzi societatea occidentală acceptă în general că libertatea credinţei și a exprimării religioase este un drept înnăscut al omului, această poziţie a apărut numai după secole de intoleranţă și persecuţie religioasă și după secole de ură interreligioasă atât de puternică, încât a generat frecvent războaie de religie.

Atât diversitatea religioasă, cât și conceptul de libertate religioasă din Statele Unite moderne au la bază reforma religioasă din Anglia, graţie colonizării Americii de Nord de către englezi.

Conceptele de libertate și diversitate religioasă din Statele Unite moderne își au rădăcinile în reforma religioasă din Anglia, ce a dat naștere unui creștinism fragmentat, transmis sub forma aceasta Americii de Nord prin intermediul coloniștilor englezi.

Practic, fiecare civilizaţie a nutrit convingeri privind sfârșitul tuturor lucrurilor, precum și despre calendarul acestui sfârșit, despre contextele care îl precedă și despre probabilele semne ale iminenţei lui. Există multe diferenţe între ele, dar și multe similarităţi.

Conceptele de libertate și diversitate religioasă din Statele Unite își au rădăcinile în mișcarea de reformă din Anglia, fiind transmise în cadrul procesului de colonizare britanică a Americii.

Unul dintre cei mai trecuţi cu vederea factori de influenţă asupra evenimentelor globale este factorul geografic[1]. La sfârșitul secolului al XIX-ea și începutul secolului al XX-lea, savanţii au recunoscut pentru prima oară importanţa politică a factorului geografic, ajungând să creeze termenul de „geopolitică“.

Acesta este al cincilea și ultimul articol din seria Creștinii și instinctul persecuţiei. Primele patru articole se află în ediţiile revistei Semnele timpului din lunile iulie-octombrie.

Consensul milenar creştin, că diversitatea religioasă era un rău care trebuia nimicit de puterea unită a bisericii şi a statului, respectiv că în fiecare stat ar fi trebuit să fie „un singur rege, o singură lege, o singură credinţă”, a devenit tot mai greu de apărat pe măsură ce minorităţile reformate se înrădăcinau în mijlocul...

Al treilea dintr-o serie de cinci articole care analizează istoria persecuţiei creştine de la Constantin cel Mare până la sfârşitul secolului al XVII-lea.

Primul articol al acestei serii a arătat că persecuţia organizată de creştini nu a apărut la începutul secolului al IV-lea, în vremea împăratului Constantin I, şi nici nu a fost însămânţată în biserici ca parte a eforturilor de extindere a puterii imperiale.

Există multe forme de intoleranţă religioasă şi, de-a lungul secolelor, multe religii au fost persecutate. Cu toate acestea, în lumea apuseană, persecutarea creştinilor de către creştini, în special în timpul celor două secole de după Reformă, reprezintă episodul cel mai important, cu puternice influenţe asupra relaţiilor dintre diferitele popoare şi confesiuni, sau religii, până în...

Așa-zisul Stat Islamic (SI) s-a ridicat ameninţător în conștientul global deja de doi ani și jumătate, de la cucerirea Mosulului, în 2014. A apărut...

Într-un moment crucial din „Cele două turnuri”, a doua parte a adaptării cinematografice a cărţii „Stăpânul inelelor”, de J.R.R. Tolkien, regele Theoden de Rohan este pus în faţa unei catastrofe și se întreabă: „Cum am ajuns aici?”.

Anul în care aşa-zisul Stat Islamic a pătruns în mentalul colectiv a fost 2014. Dar 2015 a fost anul în care Stat Islamic a început să transforme în realitate cele mai cumplite temeri şi să contureze politica internaţională.

Ce s-a întâmplat pe 11 septembrie 2001 a fost epocal și traumatic nu doar pentru Statele Unite, ci și pentru lumea occidentală.