Valul eurofob îi face pe liderii europeni să își revizuiască agenda

205

Importantele rezultate obţinute de partidele eurofobe în cadrul alegerilor pentru Parlamentul European i-au determinat pe liderii de stat și de guvern din ţările membre să se reunească marţi pentru a revizui priorităţile Uniunii Europene și a contracara valul anti-european.

Dezbaterea liderilor a avut loc în anticiparea unei numiri a viitorului președinte al Comisiei Europene. România a fost reprezentată la acest summit informal de președintele Traian Băsescu.

Liderii celor 28 de ţări membre UE s-au reunit la Bruxelles pentru a-l mandata pe președintele Consiliului European, Herman Van Rompuy „să modereze consultările cu Parlamentul European și diferite grupuri parlamentare, imediat ce acestea vor fi constituite”.

Van Rompuy s-a întâlnit cu Jean-Claude Juncker, candidatul PPE, partidul de centru-dreapta clasat pe primul loc la alegeri. Pentru prima dată în istoria UE, grupurile parlamentare vor nominaliza candidaţii la președinţia Comisiei Europene. Asta înseamnă că, pentru prima dată în istorie, cetăţenii europeni cu drept de vot au decis, indirect, prin votul acordat duminică, și cine va conduce CE.

Reorientarea

Votul de duminică a însemnat totodată și o orientare asupra priorităţilor UE și, în lumina acestui fapt, reuniunea post-scrutin de la Bruxelles este văzută ca o reacţie la seismul care a propulsat neașteptat extrema dreaptă din Franţa şi eurofobii din cadrul UKIP din Marea Britanie.

Parlamentul „alege” președintele Comisiei. Prin urmare, alegătorii au acum un cuvânt greu de spus în privinţa candidatului care va prelua cârma Uniunii Europene.

Din cele 13 de partide politice europene, cinci au nominalizat un candidat care să îi succeadă actualului Președinte al Comisiei Europene. PPE l-a nominalizat pe Jean-Claude Juncker, fost premier al Luxemburgului și fost președinte al Eurogrup.

Candidatul PSE este Martin Schulz, actualul președinte al Parlamentului European. Liberalii și Democraţii au optat pentru Guy Verhofstadt, fost premier belgian și actual lider al grupului liberal din PE.

Verzii au nominalizat un duo alcătuit din deputaţii europeni José Bové (Franţa) și Ska Keller (Germania), în timp ce Stânga Europeană l-a nominalizat pe Alexis Tsipras, liderul partidului Syriza din Grecia.

Deși PPE este a obţinut cele mai multe mandate în parlamentul european, viitorul şef al Executivului european este încă departe de a fi stabilit. Unele voci anticipează nevoia unei alianţe a conservatorilor cu socialiștii și posibil cu liberalii pentru a putea contracara noul val eurofob.

O nouă agendă UE

Printre priorităţile pe care liderii europeni doresc să le impună UE și viitoarei Comisii, Herman Van Rompuy a citat creșterea, competitivitatea și locurile de muncă, creșterea funcţionabilităţii uniunii monetare, lupta împotriva schimbărilor climatice, proiectul unei uniuni energetice și lupta împotriva imigraţiei ilegale.

„Rezultatul alegerilor europene este un mesaj clar că nu putem ignora şi nu putem continua ca înainte”, a declarat premierul britanic David Cameron la Bruxelles, conform AFP. Uniunea Europeană a devenit „prea mare, prea autoritară şi prea intruzivă”, a mai declarat acesta, recomandând UE să se concentreze pe creştere economică şi pe crearea de locuri de muncă.

Preşedintele francez, Francois Hollande, lovit puternic de victoria Frontului Naţional, a pledat pentru o „Europă a schimbării” care „trebuie să înţeleagă ce s-a întâmplat în Franţa”, pentru a evita să mai existe „alte voturi, atât în Franţa cât şi în alte ţări, împotriva Europei”.