Cum ar arăta furtunile viitorului

61

Dacă ritmul de încălzire a planetei se menţine constant, până la finalul secolului ar trebui să avem parte de uragane mai puternice, mai lente și mai umede.

Vremea se schimbă pe glob. În Europa, deși în continuare rare, se înmulţesc fenomenele meteo extreme tip tornadă (una a avut loc recent în Germania) sau chiar uragane care vin dinspre Atlantic. Uraganul Ophelia, de categorie 3, care s-a dezvoltat în Atlantic în octombrie 2017 a adus în Marea Britanie cea mai puternică furtună din ultimii 30 de ani. Nu ar fi fost ceva nou pentru Marea Britanie și Irlanda să se confrunte cu rămășiţele unui urgan din Atlantic, dar Ophelia a lovit coasta ca o furtună posttropicală destul de puternică, cu vânturi care au determinat autorităţile din Irlanda să declare urgenţă naţională.

Mai multe studii realizate pe modele climatice în care temperatura medie globală își menţine creșterea preconizează că tot mai multe furtuni atlantice ar putea supravieţui pentru a lovi Europa. Temperaturi crescute la suprafaţa apei ar ajuta la menţinerea structurii ciclonice în traversarea Atlanticului, astfel că vestul Europei ar putea ajunge să fie lovit de același tip de furtuni care lovesc rutinar coasta de est a Statelor Unite. „Anticipăm o creștere în numărul de furtuni severe de origine tropicală care să lovească Europa de Vest ca parte a fenomenului încălzirii globale”, conchid autorii unui studiu publicat în 2013 în jurnalul Geophysical Research Letters.

Acum experţii pot prezice și cum vor arăta aceste furtuni peste 50 de ani, dacă ritmul de încălzire a planetei se menţine. Până la finalul secolului, uraganele care se formează în Atlantic ar putea avea vânturi cu 6% mai puternice, dar care s-ar mișca cu 9% mai încet și ar conţine nori care ar aduce cu 24% mai multă ploaie, rezultatul fiind o creștere semnificativă a capacităţii distructive. De asemenea, ar trebui să crească și media anuală a acestor furtuni severe, preconizează analiza unei echipe internaţionale de experţi.

În cel mai negativ scenariu imaginat de cercetători, dacă peste 50 de ani Europa ar fi lovită de o tornadă similară celei din iunie 1967, care a provocat 15 morţi, 232 de răniţi și 960 de proprietăţi distruse, în condiţiile încălzirii climei se estimează între 170 și 1.700 de decese, 2.600-25.000 de răniţi și peste 145.000 de proprietăţi distruse. Rezultatele arată că Europa are nevoie urgentă de strategii de management și diminuare a daunelor în cazul unor astfel de dezastre naturale, având în vedere că riscul de expunere la tornade și uragane este de așteptat să crească.

Eliza Vlădescu
După absolvirea Facultății de Comunicare și PR din cadrul SNSPA, Eliza Vlădescu a dat televiziunea pentru presa scrisă și de mai bine de 6 ani nu s-a uitat înapoi. Eliza face parte din echipa permanentă de redactori a revistei Semnele timpului.