Planeta și-a pierdut 60% dintre animalele sălbatice

65

„Suntem prima generaţie care știe că ne distrugem planeta și ultima care poate face ceva în legătură cu aceasta”, afirmă Tanya Steele, director executiv al organizaţiei World Wildlife Fund (WWF).

Declaraţia vine în urma publicării unui raport care arată că omenirea a înregistrat un record trist: în doar două generaţii (perioada 1970-2014), am reușit să anihilăm 60% din animalele vertebrate sălbatice de pe Terra – mamifere, păsări, pești, reptile și amfibieni.

„Cifrele sunt uluitor de rele”, afirmă Carter Roberts, directorul executiv al WWF în Statele Unite, subliniind că această dispariţie va modifica viaţa noastră așa cum o cunoaștem, cu excepţia faptului că vom reuși să inversăm trendul.

Deși dispariţia animalelor este un fenomen global, raportul Planeta vie, realizat de World Wildlife Fund, arată că în unele regiuni fauna a înregistrat un declin masiv. Astfel, numărul elefanţilor din zona Selous-Mikumi, Tanzania, s-a diminuat cu 66% doar în perioada 2009-2014 și cu 86% faţă de anul 1976, motivul principal al decimării fiind braconajul.

Suntem mai săraci și cu 4.000 de tigri faţă de acum 4 decenii sau cu 6 miliarde de tone de pește, care au fost pescuite începând cu anul 1950, iar 83% dintre animalele de apă dulce au dispărut. Trăgând linie, speciile dispar de 100 până la de 1.000 de ori mai repede decât în urmă cu câteva secole, iar omul a atins acest record prin activităţile întreprinse – braconaj, trafic ilegal, pescuit excesiv, degradarea și distrugerea habitatelor (natura neatinsă de om se va reduce de la un sfert la o zecime până în 2050).

Animalele pe care le mai avem încă trebuie să facă faţă unor provocări dure – de la schimbările climatice și agricultura nesustenabilă la invazia de plastic toxic din oceane. În aceste condiţii, viitorul nu sună bine (nici măcar) pentru om. Plasticul din pește va ajunge în tractul digestiv al oamenilor, îmbolnăvindu-i – și, pe lângă consumatorii avizi de produse pisciole din întreaga lume, există 4 milioane de oameni care depind de pește pentru a adăuga câteva proteine la o dietă sărăcăcioasă.

Dispariţia animalelor va afecta polenizarea, dat fiind că acestea intervin în procesul polenizării a peste o treime din recolte la nivel global. „Există o legătură între pierderea mediului natural și sănătatea umană”, punctează Roberts, iar lupta pentru alimente și apă din Africa sau America Latină ar putea fi oglinda în care privim viitorul lumii civilizate.

Pe măsură ce am contribuit la reducerea animalelor sălbatice, am intensificat creșterea celor domestice, pentru a ne satisface apetenţa pentru carne – 30% dintre păsările planetei sunt sălbatice, 70% regăsindu-se în gospodării. Despre impactul pe care îl au alegerile noastre culinare asupra Pământului a scris pe larg Eliza Vlădescu în articolul „Preferinţele noastre culinare distrug planeta”.

Trecerea la o societate fără emisii de carbon și obţinerea de energie și hrană verde sunt pașii obligatorii de realizat în scurta fereastră de timp în care transformările nu sunt în totalitate ireversibile, afirmă Marco Lambertini, director general al WWF.

Biodiversitatea este „ţesutul vieţii, care ne susţine pe toţi”, conchide Lambertini, avertizând că un viitor sănătos și fericit al umanităţii este incompatibil cu o planetă secătuită de resurse.