Comisia Europeană trimite România în judecată din cauza poluării

112

Problema aerului poluat în România s-a transformat deja într-o telenovelă, în care umează „episodul de la tribunal”.

Încă din octombrie 2017, România a primit un aviz motivat de la Comisia Europeană pentru neîndeplinirea obligaţiei de a comunica măsurile de reducere a emisiilor de vapori de benzină, în conformitate cu normele UE privind calitatea aerului. Pe 30 ianuarie 2018, CE a organizat o reuniune pe tema calităţii la Bruxelles, unde România era așteptată să prezinte măsurile pe care urmează să le adopte pentru reducerea poluării aerului. Însă, din cauza unei alte schimbări guvernamentale, ministrul mediului a lipsit.

În urma acestor eșecuri, România, alături de alte cinci state UE, este trimisă în judecată la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pentru „depășirea valorilor limită stabilite pentru calitatea aerului și nerespectarea obligaţiei de a lua măsuri adecvate pentru a reduce cât mai mult posibil perioadele de depășire”, citează Hotnews.

Ţările vizate sunt trimise în judecată pentru capete diferite de acuzare. În cazul României, Italiei și Ungariei, problema principală constă în nivelurile ridicate „persistente” de particule în suspensie PM10. Acestea provin în special de la emisiile poluante generate de industrie, trafic şi încălzirea locuinţelor și pot provoca astm, afecţiuni cardiovasculare, cancer pulmonar şi deces prematur.

Conform directivei europene care a intrat în vigoare la 11 iunie 2008, statele membre aveau la dispoziţie doi ani să transpună directiva în legislaţia internă. Ulterior, termenele-limită pentru atingerea standardelor PM10 (50 de micrograme/m3/zi, dar nu mai mult de 35 zile/an, sau 40 micrograme/m3/an) au putut fi prelungite până la jumătatea anului 2011.

La jumătatea anului 2018, România încă nu a adoptat politici interne care să se alinieze directivelor europene, iar Comisia Europeană a dat ca exemplu Bucureștiul, unde valorile-limită zilnice au fost depășite în mod persistent, depășind chiar o perioadă de 38 de zile în 2016.

Ministrul mediului, Graţiela Gavrilescu, s-a întâlnit recent cu primarii municipiilor Braşov, Iaşi şi Bucureşti, pentru care CE a declanșat proceduri de infringement, în vederea urgentării adoptării planurilor privind calitatea aerului. România și-a asumat în faţa CE că va reuși ca, până la sfârșitul lunii iulie, Planul integrat de calitate a aerului să fie finalizat și aprobat de către autorităţile locale. Ministrul și-a exprimat convingerea că, dacă aceste termene sunt atinse, România va avea câștig de cauză la proces.

În caz contrar, o eventuală condamnare a României va atrage după sine o sancţiune compusă dintr-o sumă forfetară plus penalităţi, ce vor fi calculate pe baza unei formule specifice, pe zi de întârziere a măsurilor, de la data stabilită de Curtea de Justiţie a UE prin eventuala sa hotărâre. Ca exemplu, în anul 2014 suma forfetară se ridica la 1,8 milioane de euro, la care se adăugau penalităţi cuprinse între 2.165 și 130.000 de euro pentru fiecare zi de întârziere.

Altă problemă este că tot în domeniul protecţiei mediului România a mai primit avize motivate de la CE. Unul are în vedere finalizarea transpunerii normelor UE în legislaţii interne în ce privește pungile de transport din plastic subţire, iar alta – măsurile de reducere a emisiilor de vapori de benzină în conformitate cu normele UE privind calitatea aerului, precum și adoptarea de hărţi acustice și planuri de acţiune referitoare la poluarea fonică. Deocamdată, dintre toate aceste probleme, singura care pare să fie rezolvată este cea privind pungile de plastic.

Concret, de la 1 ianuarie 2019, comercializarea pungilor de transport din plastic subţire și foarte subţire cu mâner va fi interzisă în România, iar comercianţii care nu vor respecta noua interdicţie vor risca să fie amendaţi cu sume între 15.000 și 25.000 de lei. Asta nu înseamnă că toate pungile de plastic vor dispărea de pe piaţă. Legea are în vedere doar pungile de plastic subţiri, cu o grosime sub 50 de microni, și pungile foarte subţiri, cele cu o grosime sub 15 microni.