Producţia de carne și lactate trebuie să se înjumătăţească până în 2050

186

Sectorul fermelor industriale din Europa a depășit nivelurile acceptabile în ce privește emisia gazelor cu efect de seră, poluarea apelor cu pesticide, fertilizatori și fecale animale, dar și în ce privește impactul negativ asupra biodiversităţii, avertizează un raport realizat de Fundaţia RISE (Rural Investment Support for Europe).

Industria creșterii de animale pentru consum are deja cea mai mare amprentă de carbon la sol, aproape 80% din terenurile agrare la nivel global fiind folosite pentru hrănirea animalelor, scrie The Guardian. Cercetătorii calculau încă din 1990 că, dacă toată agricultura de la acel moment ar fi fost dedicată hrănirii oamenilor, se putea susţine o alimentaţie vegetariană pentru 6 miliarde de oameni, pe când, în cazul unei alimentaţii bogate în carne, numărul se restrângea la 2,6 miliarde de oameni. Astăzi, deși defrișările sunt în toi pentru a susţine o populaţie care depășește 7,3 miliarde, aceasta nu face decât să amplifice problema poluării. Iar europenii mănâncă deja mai mult decât dublul cantităţii de carne recomandat de autorităţile medicale naţionale, arată raportul RISE.

Și nu este vorba doar despre cum este folosit terenul, ci și despre poluarea lui cu fertilizatori și pesticide, care în primul rând ajung în apă, unde cauzează „zone moarte”, lipsite de oxigen, unde se înmulţesc doar bacteriile toxice, iar în al doilea rând cauzează o scădere dramatică în populaţia de păsări și o decimare a populaţiilor de insecte. Două studii recente leagă insecticidele neonicotinoide de o scădere cu 30% a numărului de păsări din Franţa, precum rândunici, ciocârlii, presuri-galbene, codobaturi, grauri şi silvii-de-câmp. Cercetătorii leagă dispariţia păsărilor de o reducere drastică a insectelor – chiar și cu 76% în cazul insectelor zburătoare din rezervaţiile naturale ale Germaniei.

Tot mai multe studii atrag atenţia că aceste insecticide reprezintă o nouă ameninţare pentru natură, similară ca impact DDT-ului (Diclor-Difenil-Tricloretanul). Neonicotinoidele sunt pesticide sistemice, adică sunt absorbite în fiecare celulă a plantelor, deci toate părţile sunt otrăvitoare pentru dăunători. Cercetătorii cred că aceste pesticide joacă un rol important în decimarea albinelor. Recent, 29 de cercetători au evaluat 1.121 de studii pe subiect și au tras concluzia că neonicotinoidele provoacă un dezastru ecologic mult mai mare decât se credea. Nu doar că au provocat un declin semnificativ al populaţiilor de polenizatori, dar sunt dăunătoare și altor specii, printre care melcii de apă dulce, fluturii, ţânţarii şi libelulele ce se hrănesc cu ei, râmele care își pierd abilitatea de a afâna şi aera solul. Un astfel de impact asupra biodiversităţii pune în pericol chiar și specia umană până la urmă, avertizează specialiștii.

Din toate aceste motive, raportul RISE sprijină un apel lansat de fapt de organizaţia Greenpeace, pentru înjumătăţirea producţiei de carne și de produse lactate din Europa până în 2050. Ceea ce înseamnă că legiuitorii, fermierii și societatea au de luat niște decizii profund incomode, spune profesorul Allan Buckwell, coautor al raportului RISE. „Vorbim despre mai puţine mese cu carne și migrarea spre diete flexibile”, dar și despre taxe și legi care să îi obișnuiască pe consumatori să plătească mai mult pentru produse de calitate, obţinute în condiţii de siguranţă pentru mediu, dar având și bunăstarea animalelor garantată, spre deosebire de cum sunt tratate animalele în prezent, în marile ferme industriale.