„Insula de plastic” din Pacific este mult mai mare decât se estimase

280

„Insula de plastic”, o suprafaţă enormă de gunoi care plutește în Oceanul Pacific, este mult mai mare decât se crezuse iniţial, atrăgând atenţia asupra faptului că oceanele sunt din ce în ce mai sufocate de resturi de plastic. Până în anul 2050 vor exista mai multe deșeuri de plastic în mare decât pești, au estimat cercetătorii.

Rezultatele ultimelor măsurători sunt alarmante. Această cantitate de deșeuri formată în principal din plase de pescuit, sticle, farfurii, geamanduri, funii și chiar și capace de toaletă este de până la 16 ori mai mare decât estimările anterioare și constant continuă să crească. O echipă se va avânta vara aceasta într-un proiect ambiţios de curăţare a Pacificului.

„Insula de plastic” se întinde pe o suprafaţă de 1,6 milioane de kilometri pătraţi, adică de două ori suprafaţa Franţei, și are o greutate de 79.000 de tone, conform unui nou studiu publicat în revista Nature. Acest conglomerat de reziduuri care plutește în Pacific are în componenţă aproape exclusiv plastic și crește în mod exponenţial. O cantitate de gunoi estimată la 1,8 tone, formată din particule de microplastic de 0,5 cm de plastic, ţine compact muntele de reziduuri, se arată în studiul care s-a desfășurat pe o durată de aproximativ 2 ani.

„Am făcut această cercetare, însă a fost deprimant ce am văzut. Au fost lucruri despre care mă întreb cum de au putut ajunge în ocean. (…) Avem nevoie de un efort internaţional coordonat pentru a regândi și reproiecta modul în care folosim obiectele din plastic. Numerele vorbesc de la sine. Lucrurile se înrăutăţesc și trebuie să acţionăm acum”, a declarat Laurent Lebreton, oceanograf și principalul autor al studiului, dar și membru al organizaţiei nonprofit Ocean Cleanup.

Plasticul s-a dovedit a fi un produs durabil și versatil, dar a devenit de asemenea și o marcă a poluării mediului înconjurător, afectând apa potabilă și râurile. Aproximativ 8 milioane de tone de plastic se revarsă în ocean în fiecare an și ajung apoi pe plaje sau se deplasează în mare, iar procesul de descompunere durează sute de ani. O mare parte din deșeurile de plastic se acumulează în cinci curenţi circulari oceanici.

Plasticul atrage adesea poluanţi toxici, care sunt apoi ingeraţi și răspândiţi de viaţa marină. Părţile mai mari din deșeurile din plastic pot captura și ucide peștii sau alte vieţuitoare marine, în timp ce fragmentele mici pot fi consumate de pești mai mici, care ajung apoi în alimentaţia umană.

Organizaţia Ocean Cleanup și-a luat angajamentul de a curăţa jumătate din „insula de plastic” în decursul a cinci ani, dar și de a curăţa cei cinci curenţi oceanici până în anul 2040. Organizaţia a dezvoltat un sistem de bariere plutitoare mari cu ecrane subacvatice care captează și concentrează materialele plastice într-o zonă adecvată pentru a fi scoase din ocean. Un prototip care va fi lansat în San Francisco în vara aceasta va putea colecta cinci tone de deșeuri pe lună și va fi urmat de zeci de alte sisteme a câte 2 km lungime.

Sistemul însă nu va putea capta particulele de plastic cu o dimensiune mai mică de 10 mm, iar întreaga operaţiune va necesita o finanţare suplimentară începând cu anul viitor. Iar cei de la Ocean Cleanup avertizează că orice operaţiune de curăţare finalizată cu succes poate fi urmată de o creștere globală a producţiei de plastic, așa cum preconizează și rezultatele unui raport realizat de guvernul britanic privind următorul deceniu.

„Trebuie să prevenim aruncarea plasticului în oceane. Dacă nu gestionăm afluxul de materiale plastice, vom fi mereu gunoierii oceanelor, ceea ce nu este ambiţia noastră”, a declarat Joost Dubois, purtătorul de cuvânt al Ocean Cleanup.

Problema poluării cu plastic si-a făcut loc și pe agenda cercurilor diplomatice. Aproape 200 de ţări au semnat o rezoluţie a ONU cu scopul de a stopa afluxul de plastic din oceane. Cu toate acestea, acordul nu are un calendar fix și nu este obligatoriu din punct de vedere legislativ.

Însă forurile legislative din mai multe ţări, cum ar fi SUA, India, Maroc, Tasmania, Etiopia, Franţa au preluat controlul asupra problemei, mergând de la interzicerea folosirii anumitor produse din plastic, în mod special pungi și sticle, până la interzicerea completă a plasticului sau a anumitor derivaţi ai săi, a menţionat Green Peace România. Recent, și Comisia Europeană a adoptat o strategie privind reciclarea și limitarea folosirii materialelor plastice, iar autorităţile din România au anunţat deja că din vara acestui an ar putea interzice comercializarea pungilor din plastic subţire și foarte subţire cu mâner, anunţă Digi24.