Un restaurant din Cehia introduce o taxă pentru clienţii care lasă mâncare în farfurie

172

În timp ce o parte dintre locuitorii planetei se confruntă cu foamea, o altă parte risipește cu nonșalanţă o cantitate de mâncare de câteva ori mai mare decât ar fi necesară pentru a asigura supravieţuirea sutelor de milioane de oameni afectaţi de foamete și sărăcie. Un restaurant din orașul Louny, Cehia, a găsit o metodă inedită de a lupta împotriva risipei alimentare și de a conștientiza clienţii că nu este normal să îţi umpli farfuria peste capacitatea stomacului.

Restaurantele din Cehia aruncă zilnic tone de mâncare, iar supermarketurile și cantinele trimit și ele la gunoi o cantitate impresionantă de alimente. Chiar dacă unii proprietari și-ar dori să poată dona aceste alimente persoanelor sărace, există norme stricte de sănătate care îi opresc să le dea această destinaţie produselor alimentare. Există și restaurante care invită localnicii să ia resturile alimentare pentru a-și hrăni animalele, dar practica generală este aceea de a trimite la coșul de gunoi mâncarea care rămâne.

Aruncăm resturi de mâncare în coșul de gunoi, în jur de 5-10 kilograme în fiecare zi. Cel mai adesea este vorba de legume și de alte preparate cu rol de garnitură. Clienţii le așteaptă. Dacă nu există o garnitură, se plâng. Când le dăm, de multe ori o lasă neatinsă”, povestește Petr, un ospătar de la un restaurant din Litvinov.

Sătul să vadă risipindu-se mii de kilograme de alimente în fiecare an, Jan Kristina Trojánková, proprietarul unui restaurant din Louny, a decis să taxeze clienţii care lasă mâncare în farfurie. A introdus un sistem de autoservire cu bufet, în care clienţii își pot pune câtă mâncare doresc, dar trebuie să mănânce tot ce au ales sau să achite încă 50 de coroane peste preţul alimentelor alese.

Ideea este de a-i face pe oameni să se oprească și să se gândească la cât de mult vor mânca. Oamenii comandă lucruri și le lasă. Vor să aibă patru sau șase găluște pe farfurie, dar mănâncă doar două. Deci, ceea ce le spunem este: alegeţi felurile pe care vreţi să le mâncaţi, încercaţi-le și reveniţi dacă mai doriţi, dar nu vă lăsaţi farfuria pe jumătate plină”, spune Trojánková.

Clienţii par să fie mai responsabili cu mâncarea de când trebuie să decidă dacă mănâncă tot ce își pun în farfurie sau plătesc taxa pentru risipă, iar proprietarul spune că, de când a introdus această măsură, abia dacă mai vede farfurii returnate care să conţină resturi în ele.

În Cehia se aruncau 81 de kg de resturi alimentare pe cap de locuitor în 2010. Iar dacă această cantitate pare una semnificativă, trebuie menţionat că ţara se află în coada clasamentului ţărilor care risipesc mâncarea, datele din același an arătând că olandezii aruncau peste 500 de kg de mâncare pe cap de locuitor anual, iar belgienii aproximativ 345 de kg de resturi alimentare. Cantitatea de alimente aruncate în Uniunea Europeană se ridică la 173 de kg pe cap de locuitor.

Această risipă are costuri de mediu majore, întrucât 170 de milioane de tone de dioxid de carbon sunt emise de la producţie până la eliminarea deșeurilor alimentare. Alimentele care se aruncă au o amprentă de carbon de aproximativ 8% din totalul de emisii cu efect de seră.

Dincolo de efectele ecologice și economice, risipa de alimente are și o latură etică: în timp ce peste 30% dintre alimentele produse la nivel global sunt aruncate în cele din urmă (potrivit Organizaţiei pentru Alimentaţie și Agricultură a Naţiunilor Unite), recuperarea unui sfert din acestea ar putea ajuta să supravieţuiască cele peste 870 de milioane de persoane care se luptă cu foamea.