Un sfert din populaţia lumii se îndreaptă vertiginos spre o criză a apei potabile

389

Circa 1,8 miliarde de persoane din 17 ţări, adică aproape un sfert din populaţia lumii, par să se îndrepte cu viteză spre o criză a apei potabile, care s-ar putea declanșa în următorii ani, informează Bloomberg, citând Atlasul Riscurilor privind Apa (Water Risk Atlas – WRI), elaborat de Institutul Global al Resurselor.

WRI face o ierarhie a ţărilor care prezintă deficite de apă, risc de secetă și risc de inundaţie, folosind o metodologie știinţifică.

În cele mai afectate 17 ţări – Qatar, Israel, Liban, Iran, Iordania, Libia, Kuweit, Arabia Saudită, Eritreea, UAE, San Marino, Bahrain, India, Pakistan, Turkmenistan, Oman și Botswana –, stresul hidric este potenţat de consumul nesustenabil pentru agricultură, industrie și gospodării. Potrivit WRI, aceste domenii „consumă până la 80% din apa disponibilă”.

Ţările care sunt supuse unui risc hidric extrem folosesc într-un an obișnuit până la 80% din rezerva de apă disponibilă la suprafaţă și în subteran. De aceea, chiar și secetele-șoc, de scurtă durată, care vor deveni tot mai frecvente pe fondul schimbărilor climatice, pot avea efecte grave, avertizează WRI.

Schimbările climatice pun o presiune suplimentară fiindcă îngreunează eforturile statelor de a gestiona situaţia, prin imprevizibilitatea lor. Sistemele de alimentare cu apă au fost, în general, proiectate pe un tipar climatic care nu mai este de actualitate. Modul în care schimbările climatice vor interacţiona cu creșterea populaţiei urbane, cu dezvoltarea economică și cu un management defectuos al apei potabile creionează, într-un viitor deloc îndepărtat, o criză de proporţii epice, scria Carmen Lăiu. Cele două pârghii principale ale prevenirii crizei (ori măcar ale îmblânzirii sale) trebuie să se concentreze pe reducerea consumului de apă, dar și pe identificarea surselor alternative.

Dintre cele 17 ţări, 12 se află în Orientul Mijlociu și în Africa de Nord, 2 în Asia, iar celelalte 3 sunt: una în Europa, una în Africa și una în Asia Centrală.

Orientul Mijlociu și zona Africii de Nord sunt regiuni cu temperaturii foarte ridicate, iar rezerva de apă este, în mod obișnuit, scăzută. Însă creșterea cererii a împins ţările din acest areal într-o veritabilă criză. Qatarul, de exemplu, este statul cu cel mai mare risc hidric, el depinzând de sistemele de desalinizare a apei marine pentru a furniza apă potabilă pentru locuitori și industrie.

India, care se plasează pe locul 13 în lista ţărilor cu un risc hidric extrem de ridicat, găzduiește o populaţie de trei ori mai mare decât toate celelalte 16 ţări la un loc. Majoritatea celor afectaţi trăiesc în sate unde procurarea apei necesare pentru curăţenie, prepararea hranei şi spălat cade pe umerii femeilor, scria Ana-Maria Ustun. Majoritatea sunt nevoite să meargă pe jos pentru a ajunge la sursa cea mai apropiată de apă. În medie, o femeie din mediul rural străbate pe jos între 5 şi 20 de kilometri pentru a procura apă în fiecare zi, estimează oficialii.

România se află pe locul 70 în această ierarhie, cu un risc scăzut spre mediu de criză a apei potabile.

„Lipsa apei reprezintă cea mai mare criză, despre care nimeni nu vorbește. Consecinţele sale sunt vizibile sub forma nesiguranţei alimentare, a conflictului, migraţiei și a instabilităţii financiare”, a declarat Andrew Steer, CEO al WRI.

Alina Kartman
Cu peste 10 ani de experiență în presa online din România, Alina Kartman face parte din echipa permanentă de redactori ST.