resurse

UE consumă 20% din resursele planetei, deși constituie 7% din populaţia lumii

Deși nu reprezintă decât 7% din populaţia planetei, cetăţenii Uniunii Europene consumă 20% din resursele naturale ale acesteia, potrivit celui mai recent raport WWF și datelor Global Footprint Network. În strânsă legătură cu acest consum sunt fenomenele meteo extreme resimţite din ce în ce mai des pe continent. Reprezentanţii organizaţiei afirmă că o soluţie viabilă ar putea fi reducerea emisiilor nete ale UE la zero, până în anul 2040.

Soluţii pentru a prelungi viaţa vestimentaţiei și a planetei

„Când cumperi la mâna a doua, dai o viaţă nouă unui articol vechi (…) Îmi cumpăr mulţi pantofi la mâna a doua. Când par obosiţi, îi duc la cizmar și mă asigur că vom avea o viaţă lungă și fericită împreună”, scrie Kathryn Kellogg pe blogul ei, destinat celor care se gândesc să adopte un stil de viaţă cu cât mai puţine deșeuri.

50 de alimente pentru viitorul planetei

Până în anul 2050 se preconizează că planeta va fi populată de 10 miliarde de oameni, care vor avea nevoie de o alimentaţie nutritivă din resurse tot mai puţine. Însă, sistemul alimentar actual este nesustenabil, contribuie la încălzirea globală și trebuie reformat în mod radical, avertiza un raport alcătuit de 130 de cercetători din toată lumea. Acum, organizaţia World Wildlife Fund și compania Knorr au lansat o campanie de popularizare a unei diete care să conţină „50 de alimente pentru sănătatea umană și a planetei”. Conform WWF, din anii 1970 și până în prezent s-a înregistrat un declin de 60% a populaţiilor de animale sălbatice, astfel încât acum protejarea lor nu se poate face decât prin rezolvarea factorului principal care a dus la acest declin, și anume industrializarea agriculturii și a creșterii de animale. Potrivit raportului pregătit pentru lansarea acestei campanii, 75% din ceea ce consumăm provine din doar 12 surse vegetale și 5 surse animale. Un număr de doar 3 cereale- grâu, porumb și orez – alcătuiesc în majoritatea dietelor până la 60% din caloriile provenite din plante. Lipsa varietăţii dăunează atât omului, cât și mediului, întrucât cultivarea repetată a aceluiași soi pe aceeași bucată de pământ scoate nutrienţii din sol, ceea ce duce la folosirea excesivă a fertilizatorilor și pesticidelor, care dăunează populaţiilor de insecte și mediului înconjurător. Raportul promovează adoptarea unei diete bogate în proteine vegetale, care să înlocuiască pe cât posibil consumul de carne, în special de carne roșie, care contribuie în mod disproporţionat la încălzirea climei și la deteriorarea mediului. Există deja multiple analize care arată că și din punct de vedere al sănătăţii, ar fi ideală renunţarea la carnea roșie. Un studiu realizat pe 96.000 de persoane din SUA și Canada arată că până și un consum scăzut de carne are impact negativ asupra riscului de deces, în special din cauza bolilor de inimă. Cercetătorii Universităţii Loma Linda au descoperit că până și carnea roșie neprocesată, chiar consumată rar, crește riscul de deces și boli cardiovasculare, dar în mod special atunci când este combinată cu alte tipuri de carne procesată. „În lume, sunt peste 30.000 de plante pe care le-am putea consuma. Noi mâncăm maxim în jur de 150 dintre acestea, iar să ia o mână de cereale cultivată atât de agresiv este un pericol pentru tot sistemul nostru alimentar”, punctează Maria Haga, de la Crop Trust, o organizaţie dedicată prezervării diversităţii în agricultură. Pierre Thiam este la origine din Senegal, dar acum este chef în New York. El spune că oamenii încep să realizeze cât de mare este problema și cât de mare este și varietate de alimente alternative pe care le-ar putea consuma. Un exemplu pe care îl dă este ce mânca în copilărie este „fonio” o supercereală cultivată în Africa. „Nu conţine gluten și are un indice glicemic scăzut, deci este bună pentru sănătate și crește doar în două luni și este rezistentă la secetă”, punctează Thaim. De fapt, multe din cele incluse în lista alimentelor alese de WWF pentru prezervarea sănătăţii umane și a planetei provin din Africa. Printre ele se mai numără diferite ciuperci, alge, oleaginoase și seminţe, leguminoase, cereale, fructe și legume, frunze verzi și rădăcini, dar și tuberculi și chiar cactuși. Printre criteriile de selecţie s-au numărat valoarea nutriţională, impactul asupra mediului, gustul, accesabilitatea și preţul.

Industriile extractoare, responsabile pentru 50% din emisiile de CO2

În general, discuţiile despre resursele planetei se învârt în jurul cantităţilor – Avem destule resurse pentru o populaţie de X miliarde de oameni? Însă cel mai cuprinzător studiu de mediu realizat de ONU evidenţiază o altă problemă legată de resurse – faptul că exploatarea lor în sine contribuie masiv la încălzirea planetei și la pierderea biodiversităţii.

Evadarea din regatul de plastic

„Imaginaţi-vă o lume fără corali. Imaginaţi-vă o lume fără pești. Imaginaţi-vă o lume în care râurile curg doar în sezonul ploios”, este provocarea pe care o lansează jurnalistul Thomas Friedman, câștigătorul Premiului Pulitzer, într-un bestseller care inventariază argumentele în favoarea unei revoluţii verzi. Parafrazându-l pe Friedman, dar păstrând discuţia pe coordonatele aceluiași subiect, am putea să ne întrebăm dacă suntem în stare să ne imaginăm o lume fără plastic. Și, în final, dacă suntem capabili s-o creăm.

Nota de plată pentru consumul planetei nu poate fi modificată

Am introdus atât de mult dioxid de carbon în sistemul de operare al naturii, încât nu mai știm „unde e mâna lui Dumnezeu și unde e mâna omului” atunci când vine vorba de dezastrele naturale care lovesc din ce în ce mai des și cu o putere tot mai copleșitoare, afirma Nate Lewis, specialist în chimie și probleme energetice la Institutul de Tehnologie din California.

Studiu: Efectul de domino care agravează dezastrele ecologice

Decidenţii politici au subestimat grav riscurile depășirii limitelor ecologice ale Terrei, avertizează un studiu care arată că 45% dintre potenţialele colapsuri ale mediului sunt interconectate, existând posibilitatea de a se amplifica unele pe altele.

ONU: Gazele cu efect de seră au atins nivelul maxim istoric

Organizaţia Naţiunilor Unite a tras un puternic semnal de alarmă cu privire la impactul „distructiv și ireversibil” al gazelor cu efect de seră, răspunzătoare de schimbările climatice, de creșterea nivelului mării, de vremea extremă și de creșterea acidităţii apelor oceanelor.

Un cuplu a descoperit cum să transforme aerul în apă

David Hertz este un arhitect american, transformat în inventator, care a conceput împreună cu soţia sa o tehnologie prin care reușește să producă apă potabilă din atmosferă. Ca primă încercare a instalat mașinăria pe acoperișul biroului său de arhitectură, producând apă pentru colegi, dar și pentru oamenii fără adăpost din zonă. Zilele trecute însă, invenţia celor doi a câștigat un premiu de 1,5 milioane de dolari, în cadrul competiţiei XPrize.

Viitorul Indiei e compromis de o criză de apă istorică

India, ţara cu a doua cea mai mare populaţie din lume, de peste 1,2 miliarde de locuitori, suferă de cea mai gravă criză de apă din istoria sa, ameninţând viaţa a sute de milioane de oameni și punând în pericol creșterea economică, atenţionează un raport al guvernului indian.

Mâncăm sare cu plastic

La nivel global, 90% din sarea de mare conţine microparticule de plastic, se arată într-un studiu recent al cercetătorilor din Coreea de Sud și de la Greenpeace East Asia, eea ce întărește ideea că poluarea cu plastic este omniprezentă în mediul înconjurător.

Fermele industriale, printre cele mai mari atrocităţi ale modernităţii

În 2009, existau 1,6 miliarde de păsări sălbatice în Europa. În același an, Europa a crescut 1,9 miliarde de găini pentru consum. Anul 2018 marchează primul an în care populaţia de porci din Spania a întrecut populaţia de oameni, cu 3,5 milioane. În ultimii 50 de ani, la nivel global, cantitatea medie de carne pe care o consumăm anual aproape că s-a dublat. Până în 2030, alimentaţia unui chinez ar putea conţine peste 90 de kilograme de carne consumate anual. Toate aceste numere înseamnă miliarde peste miliarde de animale crescute anual direct pe linia de producţie pentru a ajunge la noi în farfurie. Când va fi destul?