Poţi să fii și tu flexitarian

169

În cursa pentru salvarea planetei nu ducem deloc lipsă de invitaţii la adoptarea de diverse regimuri alimentare cu un impact cât mai redus asupra creșterii temperaturii globale. Dieta vegetariană este de departe cea mai menţionată, fiindcă elimină cu totul din ecuaţie fermele industriale de creștere a animalelor pentru carne, ouă și produse lactate, care au o amprentă de carbon semnificativă. Însă pentru cei care nu se simt capabili de schimbări bruște, a apărut ideea regimului flexitarian.

Termenul este unul prea pompos pentru ceea ce descrie de fapt – o alimentaţie semivegetariană, în sensul că nu exclude de tot consumul de carne și produse lactate, inclusiv pește, însă îl reduce la niște cantităţi limitate. Este deci un regim mai flexibil decât regimul vegetarian, spre care încearcă să tindă. Totodată, este un regim care mai degrabă pune accent pe diversificare și adăugarea de alimente noi în alimentaţie, decât pe restricţionarea lor.

Principiile regimului, așa cum au fost formulate de cea care a inventat termenul, Dawn Jackson Blatner, sunt: consum majoritar de fructe, vegatale, legume și cereale integrale; un aport mai mare de proteine vegetale decât animale; consumul alimentelor în formele sale cele mai naturale și mai puţin procesate; consum limitat de zahăr și dulce; încorporarea produselor din carne slabă din când în când, din surse cât mai sigure și calitative.

Cu alte cuvinte, dacă am mai opera niște mici modificări, cum ar fi adăugarea uleiului de măsline și mutarea accentului pe carnea de pește, am ajunge să ne rezumăm la ceea ce este de fapt dieta mediteraneeană, având în vedere că piramida alimentară și principiile celor două regimuri sunt aproape identice. Dieta mediteraneeană este caracterizată de un aport mare de fructe, legume, nuci, cereale integrale și ulei de măsline, un aport moderat de pește și pui și un aport scăzut de lactate, carne roșie, carne procesată și dulciuri.

Această confuzie derivă din faptul că regimul flexitarian este de fapt o categorie-umbrelă sub care își fac locul mai multe diete extrem de similare care împărtășesc practic același corp de principii, dar cu accente diferite. Dieta mediteraneeană, de exemplu, este inclusă în unele studii în categoria dietelor flexitariene. Faptul că în cele mai multe ţări nu există încă definiţii legale elaborate de instituţiile naţionale de sănătate pentru ce înseamnă vegetarian, vegan, semivegetarian, demivegetarian etc. contribuie și mai mult la această confuzie.

Doctorii nu par însă confuzi în ce privește beneficiile regimului flexitarian asupra sănătăţii inimii. În plus, acesta scade riscurile de diabet, cancer și obezitate, fapt care nu ar trebui să ne mire, având în vedere că și dieta mediteraneeană a demonstrat până acum o asociere directă cu scăderea incidenţei cancerului, a bolilor cognitive, a celor cardiovasculare, cât și a obezităţii și a diabetului de tip 2.

Concluzia experţilor este că, de o manieră sau de alta, trebuie să reducem producţia de carne și lactate la jumătate până în 2050, ceea ce înseamnă că trebuie să reducem consumul. O creștere a consumlui de carne la nivel mondial ar „devasta pur și simplu mediul”, întrucât în prezent 33% din terenurile din întreaga lume sunt folosite pentru a crește hrană pentru animale, iar 26% din terenuri sunt folosite ca habitat pentru bovine. Industria alimentară cauzează peste 30% din emisiile totale de gaze cu efect de seră din SUA, cea mai mare pondere având-o alimentele pe bază de carne. La nivel global, creșterea animalelor reprezintă în prezent 15% din toate emisiile antropice.

Doar că nu ar ajunge ca producţia și consumul de carne și produse alimentare să nu mai crească, întrucât nici nivelul actual nu este sustenabil. Sectorul fermelor industriale din Europa a depășit nivelurile acceptabile în ce privește emisia gazelor cu efect de seră, poluarea apelor cu pesticide, fertilizatori și fecale animale, dar și în ce privește impactul negativ asupra biodiversităţii, avertizează un raport realizat de Fundaţia RISE (Rural Investment Support for Europe). Raportul vine să sprijine un apel lansat de organizaţia Greenpeace, pentru înjumătăţirea producţiei de carne și de produse lactate în Europa până în 2050. Printre alte măsuri care ar fi de luat, „vorbim despre mai puţine mese cu carne și migrarea spre diete flexibile”, spune profesorul Allan Buckwell, coautor al raportului RISE.