„Eu ies din casă cu mănuși și mască. Atunci când vin acasă, îmi spăl pantofii pe talpă, mă spăl pe mănuși cu dezinfectant, apoi scot hainele, le las afară, dau mănușile și masca jos și mă spăl pe mâini. E în regulă? Sau sunt germofob?”

Descoperă colecţia de analize ST pe tema COVID-19. Actualizăm zilnic.

Un studiu publicat în prestigioasa revistă The Lancet Infectious Diseases[1] și realizat în Singapore propune modele diferite de management al infecţiei cu noul coronavirus în absenţa unui tratament standardizat (momentan) și a unui vaccin. Dintre toate, distanţarea socială și închiderea școlilor combinate cu carantina au demonstrat, pe modelul epidemiologic propus, reduceri între 78 și 99% ale infectării la 80 de zile de la debutul pandemiei. Așadar, chiar dacă aceste cifre pot părea nerealiste din cauza limitărilor pe care le are orice studiu, concluzia este că măsurile luate de majoritatea guvernelor sunt eficace.

Pentru a minimiza riscul de a ne infecta trebuie să ţinem în primul rând cont de metodele de propagare ale virusului: 1) prin aer, prin picăturile de secreţie nazofaringiene; 2) prin contact direct cu suprafeţe pe care s-au așezat aerosoli conţinând virusul; 3) prin contact direct cu produse biologice (salivă, sânge, urină, fecale) aparţinând persoanelor infectate.

Cele trei metode de infectare prezentate ridică problema rezistenţei virusului atât în aer, cât și pe diferite suprafeţe. Un studiu recent publicat în New England Journal of Medicine[2] arată că virusul se găsește în aerosoli timp de maximum 3 ore, până la 4 ore pe suprafeţe de cupru, până la 24 de ore pe carton și până la 3 zile pe suprafeţe de plastic și oţel inoxidabil.

Trebuie să folosim măști?

Pe scurt: da. Există în lumea medicală voci proeminente care recomandă purtarea măștii la scară largă. De altfel, ţările din Asia în care purtarea măștilor este o rutină (de exemplu, Coreea de Sud, Japonia, Singapore) au controlat mai bine epidemia.[3]

Putem să fim contagioși pentru ceilalţi în lipsa oricăror simptome (80% din cei care suferă de COVID-19 sunt asimptomatici). Iar purtarea măștii ne poate împiedica să transmitem virusul mai departe.

Purtarea măștii oprește aerosolii care conţin COVID-19 să fie inhalaţi. Măștile textile oferă protecţie minimală, măștile chirurgicale oferă protecţie superioară, fiind cele mai recomandate pentru publicul larg. În preajma cazurilor confirmate trebuie folosite măști cu indicativul N95 sau FFP2.[4] Chiar dacă purtăm mască nu trebuie să ne atingem sub nicio formă faţa. Această măsură de precauţie necesită un efort voluntar de autocontrol, pentru că, așa cum arată un studiu[5], ne atingem involuntar faţa de 23 de ori într-o oră.

Trebuie să folosim mănuși?

Atingerea suprafeţelor potenţial contaminate cu mâinile fără mănuși nu înseamnă că ne infectăm (atâta timp cât nu există o rană deschisă pe piele sau nu atingem gura, nasul și ochii). Prin spălare corectă (minimum 20 de secunde pe ambele feţe ale palmelor cu apă și săpun sau, pentru și mai multă siguranţă, cu soluţii pe bază de alcool minimum 60%[6]) virusul va fi neutralizat. Folosiţi mănuși atunci când decontaminaţi suprafeţe. Niciodată nu atingeţi cu mănușile masca.

Trebuie să folosim viziere?

Vizierele, la fel ca ochelarii de protecţie, sunt dispozitive folosite de rutină în timpul procedurilor invazive medicale (chirurgie, endoscopie digestivă, bronhoscopie, intubare orotraheală) pentru a limita contactul ocular cu produse biologice (salivă, sânge). Sunt recomandate cadrelor medicale care intră în contact apropiat cu persoane cert infectate.[7] Nu este necesară purtarea pe stradă de către populaţia generală, este suficientă recomandarea să nu ducem sub nicio formă mâinile la ochi.

Alte măsuri

Este indicat să ne curăţăm încălţămintea la intrarea în casă cu o soluţie pe bază de alcool minimum 60% sau de clor.[8] Deși oficial[9] ne sunt oferite doar informaţii cu privire la curăţarea încăperilor unde au fost persoane confirmate cu COVID-19 sau a hainelor acestora, este bine să lăsăm hainele purtate afară, într-un loc unde pot fi aerisite în contact direct cu soarele, sau să le spălăm la 60 de grade.[10]

Dar mâncarea?

Nu există până în acest moment nicio dovadă de transmitere a COVID-19 prin alimente.[11] Fructele și legumele proaspete trebuie spălate ca în mod normal. În ceea ce privește alimentele ambalate în plastic, se știe că virusul rezistă până la 3 zile pe aceste suprafeţe, deci, dacă le depozităm acasă pentru câteva zile, nu avem risc de contaminare. Recomandarea clară cu privire la manipularea alimentelor este să ne spălăm mâinile înainte și după atingerea ambalajelor. Totuși, putem folosi un dezinfectant pentru ambalajul de plastic al alimentelor pe care dorim să le consumăm imediat.[12]

În concluzie, atât riscul de a ne îmbolnăvi, cât și cel de a transmite boala ţin foarte mult de conduita individuală. Cu cât ne expunem mai puţin, cu atât vom fi mai feriţi. Chiar dacă ne confruntăm cu multe variabile generate de această pandemie, trebuie să recunoaștem ceea ce pare o constantă sigură în toate zonele geografice – distanţarea socială, carantina și metodele de protecţie individuală contribuie la limitarea infectării.

Descoperă colecţia de analize ST pe tema COVID-19. Actualizăm zilnic.