O nouă analiză realizată asupra Giulgiului din Torino contestă autenticitatea acestuia ca material folosit la înmormântarea lui Iisus Hristos. Principalul argument al cercetătorilor este că persoana învelită în ţesătura mortuară fusese învelită în ea în poziţie verticală.

Un studiu publicat în Journal of Forensic Sciences scoate în evidenţă un detaliu neglijat de cei care, de-a lungul anilor, au susţinut că faimosul Giulgiu din Torino ar fi chiar ţesătura în care Iisus Hristos ar fi fost înmormântat, după răstignire. Deși, potrivit relatării din Biblie, Hristos a fost învelit într-o pânză atunci când a fost înmormântat, o analiză asupra unei pete de sânge de pe giulgiu sugerează că nu acesta este materialul în care a fost îmbrăcat Hristos.

Petele de sânge de pe „spatele” giulgiului sunt „complet nerealiste”, dacă ne gândim că trupul fusese întins la orizontală, spun cercetătorii care au analizat ţesătura. „Analiza matricei (BPA – blood pattern analysis) sângelui vizibil pe partea din faţă, la nivelul pieptului (acolo unde ar fi fost rana făcută de suliţă), ar arăta cum arată doar dacă persoana ar fi fost înveșmântată în picioare, în timp ce petele de pe partea din spate – o presupusă hemoragie post-mortem provocată de aceeași rană – arată complet nerealist”, se arată în rezumatul studiului.

Dacă giulgiul ar fi autentic, „petele de sânge nu ar trebui să fie atât de incoerente”, a declarat Matteo Borrini, cercetător în criminalistică la Universitatea britanică „John Moores”, din Liverpool. Acesta a punctat că, dacă într-adevăr giulgiul a acoperit pe cineva care a fost crucificat sau dat jos de pe o cruce pentru a fi îngropat, petele ar fi trebuit să arate diferit. „Și chiar dacă înveșmântarea ar fi avut loc în timp ce persoana era crucificată sau atârna, urma de sânge de pe material ar trebui să arate altfel decât arată”, au mai spus cercetătorii.

Jonathyn Priest, un specialist în BPA citat de Christian Headlines, spunea însă că studiul nu a luat în calcul faptul că cineva ar fi putut să cureţe, să care sau să pregătească trupul pentru înmormântare. Relatarea biblică nu oferă însă indicii despre un astfel de tratament. Din contră, fiindcă răstignirea a avut loc vineri (ziua de pregătire a Sabatului), femeile care ar fi urmat să se îngrijească de pregătirea trupului pentru înmormântare au așteptat până după Sabat să facă acest lucru, iar în dimineaţa zilei de duminică, atunci când au ajuns la mormânt, au constatat că acesta era deja gol.

Studiul din Forensic Sciences intră în aparentă contradicţie cu un studiu din 2017 efectuat de cercetători de la Institute of Crystallography, care au spus că petele de sânge de pe giulgiu sunt indicii că cel înveșmântat în acest material a fost torturat. „Înainte de moarte, persoana fusese în suferinţă”, a spus un cercetător citat de CBN News. „Aceasta înseamnă că Giulgiul din Torino nu e fals”, a mai spus cercetătorul. „Este cu siguranţă materialul funerar în care a fost înveșmântat un om torturat.”

Dacă acel om torturat a fost sau nu chiar Iisus Hristos, Vaticanul nu a comentat niciodată oficial. Artefactul continuă însă să fie expus în cadrul Catedralei „Sfântul Ioan Botezătorul”, din Torino (Italia).