Curtea Constituţională din Rusia confirmă dreptul la închinare în case private

127

Rusia și-a consolidat în ultimii ani reputaţia unei ţări care tratează libertatea religioasă ca pe un accesoriu neglijabil în faţa intereselor politice. Numeroasele cazuri de încălcări flagrante ale dreptului la exprimare și ale dreptului la închinare care au vizat minorităţile religioase din această ţară fac dintr-o decizie recentă a Curţii Constituţionale din Rusia un eveniment.

La mijlocul lunii noiembrie, Curtea Constituţională a Federaţiei Ruse a decis să dea câștig de cauză Olgăi Glamozdinova, o femeie adventistă de ziua a șaptea care fusese amendată pentru că găzduise în casa ei mai mulţi membri ai bisericii sale, care doreau să se închine împreună. Obiectul amenzii fusese „folosirea proprietăţii personale în scopuri inadecvate”.

Conform explicaţiei primite de la Curtea Constituţională, cetăţenii ruși au dreptul să desfășoare activităţi liturgice chiar și într-un spaţiu construit pe un teren avizat ca spaţiu rezidenţial – a afirmat avocatul Vasili Ivanovici, directorul Departamentului de Relaţii Publice și Libertate Religioasă din cadrul Uniunii de Vest a Bisericii Adventiste din Rusia. „Dacă vorbim despre clădiri rezidenţiale în care o comunitate bisericească se va întruni într-una dintre camere, lucrul acesta, așa cum a confirmat Curtea, este complet legal. Însă, dacă pe acel teren a fost ridicată o clădire de cult care nu are nicio caracteristică a unei case de locuit, atunci scopul terenului a fost deturnat și nu mai corespunde planului urbanistic zonal. În acest caz, proprietarul ar putea avea probleme.”

Avocatul a mai precizat că, dacă există situaţii în care credincioși de orice confesiune au fost amendaţi pentru utilizarea ilegală a terenului atunci când au ţinut întruniri religioase la ei acasă, aceștia pot contesta amenda în instanţă.

Potrivit celui mai recent raport independent elaborat de Comitetul pentru Imigraţie și Refugiaţi (The Immigration and Refugee Board – IRB), cel mai mare tribunal administrativ independent din Canada, în anul 2014 reprezentanţii Bisericii Adventiste din Rusia descriau atitudinea autorităţilor ruse faţă de adventiști drept „foarte bune” și evidenţiau faptul că reprezentanţi ai adventiștilor ruși sunt invitaţi la numeroase evenimente publice, iar din Consiliul Prezidenţial pentru Cooperare și Relaţii Religioase face parte și un membru adventist.

Cu doar trei ani în urmă, Raportul privind Libertatea Religioasă al Departamentului de Stat american nota incidente locale de încălcare a libertăţii religioase, de pildă evacuarea forţată și confiscarea unei biserici adventiste din Vladivostok.

În 2017, Diviziunea Euro-Asia a Bisericii Adventiste emitea o declaraţie oficială în care președintele în funcţie, M.F. Kaminschi, afirma că, „în lumina informaţiei care a fost publicată pe internet, privind existenţa unor planuri de a interzice activitatea Bisericii Adventiste în Rusia, dorim să comunicăm oficial că orice astfel de informaţii din surse neoficiale nu sunt conforme cu realitatea.”

Atitudinea autorităţilor ruse faţă de minorităţile religioase ar putea fi o continuare a atitudinii refractare faţă de ideile percepute ca occidentale și, prin urmare, periculoase. În 2016, confesiunea creștină Martorii lui Iehova a fost declarată „organizaţie extremistă” și încadrată în aceeași categorie cu gruparea militantă Stat Islamic și cu mișcările neonaziste, în ciuda faptului că Martorii lui Iehova sunt cunoscuţi drept pacifiști. Curtea Supremă a susţinut însă că Martorii lui Iehova promovează „exclusivitatea și supremaţia” credinţelor lor. Ofensiva împotriva Martorilor a avut loc în contextul unei campanii mai ample a statului rus împotriva „religiilor străine”, pe fondul tensiunilor cu Occidentul privind Siria și Ucraina.