Islanda poate deveni prima ţară care interzice circumcizia

257

Islanda este pe cale să devină prima ţară din Uniunea Europeană în care circumcizia va fi interzisă.

Parlamentara Silja Dögg Gunnarsdóttir, membră a Partidului Progresist (de centru-dreapta), a iniţiat un proiect de lege potrivit căruia circumciderea băieţilor, din motive religioase sau culturale, să fie pedepsită cu până la șase ani de închisoare. Gunnarsdóttir a declarat că a propus măsura după ce a remarcat că legea islandeză împotriva mutilării genitale feminine nu are echivalent pentru a împiedica circumcizia copiilor de sex masculin. Islanda a interzis mutilarea genitală a femeilor în 2005, asemenea altor ţări, pentru a preveni procedurile care modifică sau rănesc intenţionat organele genitale feminine din motive nemedicale.

Proiectul de lege susţine că circumcizia masculină poate pune în pericol sănătatea copilului, întrucât aceasta este deseori realizată acasă, în locuri care nu sunt sterile și nu este efectuată de cadre medicale, ci de lideri religioși. Există astfel un risc ridicat de infectare care pot duce chiar și la deces.

Susţinătorii acestei propuneri de lege afirmă că practica circumciziei pune în pericol viaţa copiilor și le încalcă drepturile. De asemenea, proiectul de lege arată că circumcizia tinerilor băieţi încalcă articolul 12 din Convenţia ONU privind drepturile copiilor în privinţa a ceea ce le-ar putea afecta viaţa, precum și Alineatul (3) al Articolului 24, care garantează protecţia copiilor împotriva tradiţiilor care dăunează sănătăţii lor.

Legea a stârnit un val de nemulţumiri în rândul mai multor lideri religioși din Europa, drept urmare acest ritual ce aparţine și iudaismului, și islamului pare să devină un nou teren al disputelor privind libertatea religioasă. Mulţi evrei și musulmani se tem că această problema ar putea deveni un punct de plecare pentru antisemitism si islamofobie, amintind de tensiunile create pornind de la veșmintele religioase. „Este un atac asupra libertăţii religioase”, a declarat Ahmad Seddeeq, imam al Centrului Cultural Islamic din Islanda. Liderii religioși conchid că, prin aplicarea legii, nu își mai pot practica religia.

Nici reacţia reprezentanţilor comunităţilor evreiești nu a întârziat să apară. Aceștia au emis o declaraţie care condamnă interzicerea „ritualului central” al credinţei lor. „Sunteţi pe cale să atacaţi iudaismul într-un mod care se referă la evreii din întreaga lume”, se menţionează în scrisoarea deschisă.

Aici „vorbim despre drepturile copiilor, nu despre libertatea de credinţă” a părinţilor, a accentuat parlamentara Gunnarsdóttir când a prezentat proiectul de lege la începutul lunii februarie. „Toată lumea are dreptul să creadă în ceea ce vrea, dar drepturile copiilor primează înaintea libertăţii religioase” a părinţilor. Băieţii care doresc să fie circumciși din motive religioase sau culturale o pot face când ajung la vârsta la care „vor înţelege ce presupune o astfel de intervenţie”.

Grupul evreiesc Milah UK a declarat că asocierea cu mutilarea genitală a femeilor este nejustificată, având în vedere că în cazul circumciziei masculine nu există „un impact negativ recunoscut pe termen lung asupra copilului”.

Înainte de dezbaterea în Parlament a proiectului de lege, episcopul din Reykjavik, Agnes M. Sigurðardóttir, a criticat propunerea de incriminare a practicilor religioase. „Pe de o parte, există o intervenţie ireversibilă asupra corpului unui copil, dar pe de altă parte vorbim de dreptul copilului de a crește în practicile religioase și culturale ale părinţilor săi, practici care modelează identitatea fiecărei persoane”, a subliniat ea. Episcopul a avertizat că evreii și musulmanii s-ar putea simţi „nedoriţi” în Islanda ca urmare a acestei propuneri de lege. „Trebuie să evităm toate aceste forme de extremism. Pericolul care apare dacă acest proiect de lege va intra în vigoare este că iudaismul și islamul vor deveni religii nedreptăţite”, a adăugat Sigurðardóttir.

„Protejarea sănătăţii copiilor este un scop legitim al fiecărei societăţi, dar în acest caz este folosit fără nicio bază știinţifică pentru stigmatizarea anumitor comunităţi religioase”, a declarat cardinalul Reinhard Marx, conducătorul Bisericii Catolice din Bruxelles.

Populaţia Islandei este de aproximativ 336.000 de locuitori și cuprinde mici comunităţi de evrei și musulmani. Estimativ, aici trăiesc 250 de evrei și 1.500 de musulmani.

Ceremonia circumciziei din perspectiva religioasă

Evreii privesc circumcizia ca pe un semn al legământului cu Dumnezeu. În cartea biblică Geneza se menţionează că Dumnezeu îi poruncește lui Avraam ca fiecare copil de sex masculin să fie circumcis. Practica este cunoscută sub numele de brit milah (pactul de circumcizie, n.r.) și se desfășoară în cea de-a opta zi după nașterea unui băieţel, conform instrucţiunilor din cartea Levitic. În legea evreiască, cine nu respectă porunca dată lui Avraam suferă pedeapsa karet (excluderea din poporul lui Dumnezeu): „Orice bărbat netăiat împrejur va fi nimicit din poporul său, a rupt legământul Meu” (Geneza 16:14)

Deși musulmanii sunt în continuare cel mai numeros grup religios care practică circumcizia, unii cred că este obligatorie, în timp ce alţii consideră practica drept un act recomandat. Se efectuează pentru a menţine igiena, iar băieţii musulmani sunt de obicei circumciși înainte de a ajunge la pubertate. Circumcizia nu este menţionată în Coran, dar profetul Mahomed a vorbit despre această practică drept o „lege pentru bărbaţi”. În islam circumcizia este de asemenea cunoscută sub numele de tahara, adică purificare.

În schimb, creștinii sunt îndemnaţi să fie „circumciși în inimă” prin faptul că au încredere în Iisus și în jertfa Sa mântuitoare, care le asigură apartenenţa la poporul lui Dumnezeu. Deși Vechiul Testament se referă la circumcizie ca semn al legământului cu Dumnezeu, aceasta nu este prevăzută ca o cerinţă în Noul Testament.

Opoziţia uneori destul de stridentă faţă de circumcizie este parţial determinată de prejudecăţi culturale, îmbrăcate în argumente etice. Interzicerea circumciziei prin lege nu ar ţine cont de ponderea religioasă și culturală a practicii afectând egalitatea și drepturile omului, iar dreptul la libertatea religioasă ar fi limitat. „Părinţii ar trebui să rămână liberi să acţioneze în ceea ce consideră că este interesul superior al copiilor lor. Dacă aceasta înseamnă să alegi să-ţi circumcizi fiul, atunci să poţi fi liber să faci asta”, a concluzionat episcopul Agnes M. Sigurðardóttir.

Dincolo de motivaţia religioasă a circumciziei, un alt motiv pentru care aceasta este practicată este igiena. Există unele dovezi că bărbaţii care sunt circumciși au un risc mai scăzut de a contracta HIV de la partenerii HIV-pozitivi. Nu este clar dacă circumcizia reduce incidenţa altor infecţii cu transmitere sexuală, dar studiile sugerează că aceasta poate reduce riscul de a contacta condiloame genitale cauzate de o familie de virusuri numite HPV. Medical, aceasta este o procedură relativ simplă, însă ea nu este în întregime lipsită de riscuri, precum sângerarea și infecţia.