Scurtă incursiune în lumea celor „nici-nici”

144

Atunci când se pune întrebarea cu privire la apartenenţa religioasă, și se oferă o serie de opţiuni, există oameni care răspund adesea cu „nici-nici". Spiegel Online prezintă o incursiune în lumea celor ce sunt „nici-nici".

„Ne-religioșii sau „nici-nici” au înregistrat cea mai mare creștere. În ultimii 20 de ani în SUA și-au dublat numărul ajungând la 15%”, spune Barry Kosmin, sociolog și director al Institute for the Study of Secularism in Society and Culture de la Trinity College din SUA. Grupul îi include pe atei, agnostici, umaniști sau cei pur și simplu indiferenţi faţă de religie.

Proiectat la nivel global, numărul secularizaţilor ajunge la 1 miliard, fiind a treia grupare după creștini (2,3) și musulmani (1,6). Ţările asiatice puternic industralizate conduc în topul secularismului: China, Japonia, Coreea de Sud. Dacă în Germania reprezintă 27%, în Franţa este de 40%. În fostul RFG, doar 18% dintre cetăţeni nu au o afiliere religioasă. În schimb, în fosta RDG, unde comunismul și ateismul au avut puternice influenţe, numărul cetăţenilor fără afiliere religioasă se ridică la 68% din populaţie.

Se știu relativ puţine despre „nici-nici”, deși toată lumea vorbește despre secularism. Fără a avea o organizaţie, se pare că doar un nucleu mai dur dintre ei pot fi etichetaţi ca membri radicali sau „atei puternici”. Principalii lideri – cel puţin în media – fiind ateii din Marea Britanie și SUA. Majoritatea celorlalţi sunt însă indiferenţi sau agnostici moderaţi.

„O problemă a cercetării ateismului este acela că pur și simplu nu putem cădea de acord asupra unei terminologii comune”, spune Kosmin. Un motiv principal e dat de faptul că ei înșiși nu cad de acord asupra unor elemente de bază. Spre exemplu, în anul 2010 au încercat o mare demonstraţie în Washington, dar nu au reușit nici să ajungă la un motto comun. „E ca și cum ai vrea să ai o turmă de pisici”, adaugă Barry Kosmin. Mitingul a fost anulat.