„Ministerul Educaţiei introduce în şcoli testele semestriale de virginitate pentru elevi." Într-o singură zi, peste 40.000 de adolescenţi au vizitat site-ul care a publicat această ştire „aproape adevărată”. Nu mai puţin de 1000 dintre aceștia și-au exprimat punctul de vedere folosind comentariile web.

„Subiectul este unul care se pare că îi pasionează pe şcolari în mod deosebit” – declara Mihai Dobrovolschi, directorul de programe al Radio Guerilla, peste 1.000 de comentarii fiind publicate pe site ca reacţie la „ştirea” cu 40.000 de accesări într-o singură zi.

Potrivit unui studiu realizat în 2008 de Neogen – proprietarul celei mai mari reţele sociale din România, cu peste 2 milioane de utilizatori -, la întrebarea: „La ce vârstă aţi avut prima experienţă sexuală?”, 54% dintre respondenţi au declarat că au avut primul contact sexual între 15 şi 20 de ani, iar 17% au declarat că şi-au pierdut virginitatea înaintea vârstei de 15 ani. Un alt studiu făcut printre bărbaţi arată că 63% dintre persoanele intervievate preferau o fată experimentată.

O generaţie aparte

Percepţia adolescenţilor şi tinerilor asupra vieţii şi lumii în care trăiesc este mult diferită de percepţia pe care o au adulţii. Stilul lor de viaţă este mai divers şi mai accelerat decât acela al părinţilor lor, atât în ceea ce priveşte educaţia, cariera, familia, valorile, cât şi timpul sau modul de relaxare. S-ar părea că, mai mult decât în alte generaţii, tinerii nu vor să fie definiţi de ceea ce este „normal”, ci mai degrabă sunt interesaţi să-şi creeze un stil unic, personal. Mulţi dintre ei nu găsesc necesar să-şi asume responsabilitatea întemeierii unei familii la această vârstă, iar unii dintre ei se gândesc serios să nu facă niciodată acest pas. Totuşi, pentru cei cu vârste între 16 şi 30 de ani, relaţiile reprezintă forţa motrice a vieţii. Aceasta explică explozia site-urilor sociale care se bucură de un mare succes.

Situaţia este oarecum paradoxală. Pe de o parte, tinerii au un puternic sentiment al apartenenţei faţă de grup, iar pe de altă parte, adoptă atitudini individualiste. Chiar dacă apreciază diversitatea şi gândirea liberă de orice fel de prejudecăţi, sunt adesea nerespectuoşi şi duri. Tind să consume mai mult şi nediscriminatoriu produsele oferite de mass-media şi au un interes aparte pentru tot ce înseamnă distracţie. Sunt într-o continuă căutare de experienţe noi şi testează tot felul de lucruri fără a ţine cont de adulţi, pe care îi numesc, ironic, „experţii”. Sunt capabili să spună ceea ce aşteaptă celălalt să audă, dar să facă ce vor. Cei mai mulţi dintre tineri consideră spiritualitatea doar un aspect al vieţii. „Mai puţin de 1 din 10 tineri a menţionat credinţa ca fiind printre priorităţile de top” – se preciza într-un studiu realizat de The Barna Group[2] . O treime dintre tinerii intervievaţi au declarat că, pentru ei, creştinismul reprezintă o imagine negativă cu care nu vor să se identifice.

Ce cred tinerii despre sex

Chiar dacă toţi înţelegem cuvântul „sex”, nu toţi îl definim la fel[3] . Chiar şi în studiile de specialitate există diferite definiţii ale termenului. De exemplu, în opinia unor autori, comportamentele care includ alte manifestări decât contactul genital şi penetrarea sunt rareori incluse în definiţie. Ambiguitatea definirii sexului se regăseşte atât în literatura de specialitate, cât şi în înţelegerea populaţiei de vârstă tânără. Studenţii definesc actul sexual în moduri foarte diverse, se arăta în concluziile studiului realizat de Departamentul de Psihologie Aplicată al Universităţii din Calgary (Canada), în 2007.

Departamentul de Psihologie al Universităţii din New Brunswick[4] le-a cerut studenţilor să aleagă o definiţie a actului sexual dintr-o listă cu 18 comportamente sexuale. În timp ce majoritatea (peste 97%) au inclus în definiţie doar penetrarea, mult mai puţini (cca 70%) au inclus contactul anal şi doar 40% dintre ei au considerat contactul oral ca fiind act sexual. Doar o treime au considerat că masturbarea celuilalt este act sexual. Băieţii au inclus în definiţia lor mai multe aspecte decât fetele, iar tinerii adulţi au oferit o definiţie mai largă a actului sexual decât cei mai puţin vârstnici decât ei. De asemenea, s-a constatat că aceia care îşi începuseră viaţa sexuală au fost mai dispuşi să includă în definiţie diferite comportamente ca fiind parte a actului sexual.

Un aspect destul de controversat este actul sexual prin intermediul telefonului sau al computerului. Studii recente arată că mai mult de 40% dintre tinerii din universităţi au recunoscut participarea la acest gen de „relaţie sexuală”. Deşi au admis că nici sexul prin telefon şi nici sexul online nu se încadrează în definiţia pe care o dau actului sexual, majoritatea au recunoscut că astfel de practici pot fi înţelese ca infidelitate faţă de partener. Altfel spus, infidelitatea nu presupune în mod necesar contactul fizic.

Virginitatea – o problemă?

Imitând un caz de peste hotare, o româncă anunţa, nu demult, prin intermediul internetului, că oferă prima ei noapte de dragoste celui care plăteşte mai mult, gestul dobândind o motivaţie „nobilă”: tânăra dorea să obţină astfel banii necesari pentru continuarea studiilor.

Până în urmă cu puţine decenii, termenul „virginitate” era folosit doar cu referire la fetele care nu au avut contact sexual cu un bărbat. Virginitatea era înţeleasă ca un dar de la Dumnezeu, pe care soţia îl oferea soţului. Conform mentalităţii generale, fata îşi păstra castitatea până la momentul căsătoriei. În caz contrar, atât fata, cât şi familia din care provenea erau compromise în societate. Odată cu trecerea timpului şi cu triumful revoluţiei sexuale, definirea termenului „virginitate” a devenit tot mai dificilă, trădând confuzia care a apărut în legătură cu acest subiect. Conceptul virginităţii a început să fie folosit în dreptul ambelor sexe, indiferent de orientarea sexuală. Astăzi, virginitatea este considerată mai degrabă o povară, tot mai mulţi adolescenţi considerând că a fi virgin este o stare anormală. Grupul îşi exercită presiunea, ironiile muşcă tot mai adânc şi mulţi încep să regrete că „s-au păstrat”.

Inelul virginităţii

„Inelul virginităţii” este parte dintr-un program numit „Silver Ring Thing”, început în Arizona, SUA, în anii ’90. Acest proiect a fost iniţiat de către un pastor evanghelic, cu scopul scăderii numărului de sarcini în rândul adolescentelor. Până în 1995, 13% dintre adolescenţii americani au promis să evite contactul sexual până la căsătorie.

În urma unei cercetări efectuate de Janet Elise Rosenbaum, profesor la Universitatea Harvard, şi publicate în ianuarie 2009 în revista Pediatrics[5] , concluzia a fost că aceste inele şi jurăminte nu i-au determinat pe tineri nici să rămână abstinenţi, nici să evite bolile cu transmitere sexuală.

De fapt, spre deosebire de cei care nu îşi luaseră angajamentul „inelului virginităţii”, tinerii care promiseseră că nu vor avea contacte sexuale până la căsătorie nici măcar nu au folosit vreo metodă de protecţie. Eşantionul, atât în cazul tinerilor care au făcut jurământul, cât şi în cazul celor care nu l-au făcut, a fost ales dintre tinerii cu o orientare religioasă şi cu o perspectivă conservatoare asupra sexualităţii.

Rosenbaum a folosit datele oferite de Studiul Naţional Longitudinal al Sănătăţii Adolescenţilor şi a comparat 289 de adolescenţi care şi-au luat angajamentul castităţii cu 3.440 de adolescenţi care nu au făcut vreun jurământ în acest sens. Descoperirea a fost că „după cinci ani de la jurământ, 82% dintre cei care au jurat iniţial au negat până şi faptul că au jurat”. S-a constatat că nu exista nicio diferenţă semnificativă între cei care promiseseră abstinenţa şi ceilalţi.

Ei văd

Datele şi statisticile ne ajută prea puţin în înţelegerea comportamentului sexual al adolescenţilor şi tinerilor.

În România, vârsta medie la care are loc debutul vieţii sexuale a scăzut la 12-14 ani, faţă de 16-18 ani, cât era în trecut. Una dintre explicaţiile fenomenului ar fi că adolescenţii – sau chiar copiii – fac exact ceea ce văd. Accesul nelimitat la informaţii despre sexualitate, lipsa unei educaţii în acest sens (în familie şi la şcoală), programele TV suprasaturate de conţinut „interzis minorilor”, accesul nelimitat la internet, absenţa unor ocupaţii utile în timpul liber, devalorizarea instituţiei căsătoriei sunt factorii principali care explică fenomenul. Aşa apar copiii care fac copii.

Este nevoie de un efort de educaţie cu privire la efectele formelor de adicţie media în rândul adolescenţilor. În acelaşi timp, merită căutat dialogul deschis şi schimbul inteligent de idei.

De prea multe ori, părinţii evită să discute aceste subiecte cu copiii lor sau, dacă abordează totuşi subiectul, o fac moralizator şi mai puţin dintr-o perspectivă concretă, practică. Îmbinarea informaţiilor despre natura şi normalitatea sexualităţii umane cu stabilirea de comun acord a unor reguli privind viaţa sexuală pare a fi metoda cea mai bună pentru a câştiga încrederea adolescenţilor şi pentru a-i convinge că aşteptarea este spre binele lor.

Rolul spiritualităţii autentice este, de asemenea, important. Adolescenţii care îşi asumă autentic şi de bunăvoie (nu prin jurăminte făcute pe baze vulnerabile) o anumită conduită religioasă iau decizii mai bune cu privire la viaţa sexuală decât cei care nu au preocupări în acest sens. Eforturile părinţilor trebuie conjugate cu acelea ale bisericii, ai cărei slujitori să le vorbească deschis tinerilor despre aceste subiecte, implicându-se activ în viaţa lor.

Nu este suficient ca adolescenţii să ştie că biserica are o atitudine conservatoare vizavi de problema sexului. Perspectiva religioasă asupra sexualităţii nu trebuie să fie una care naşte sentimente de vinovăţie pentru că adolescenţii sunt prea puţin receptivi faţă de cerinţele unui Dumnezeu autoritar, gata oricând să pedepsească greşelile. În schimb, prezentarea unui Dumnezeu iubitor, cointeresat de fericirea lor poate crea cadrul potrivit pentru recunoaşterea importanţei unei conduite sexuale morale.

Toate îşi au vremea lor

Pe termen lung, abstinenţa de la întreţinerea relaţiilor sexuale va avea efecte benefice pentru viitoarele familie. Cei care îşi încep viaţa sexuală înainte de căsătorie tind să considere că singura noutate a mariajului constă într-o bucată de hârtie. Dar pentru cei care aşteaptă, căsătoria devine un simbol al împlinirii.
Conform principiilor creştine, actul sexual este rezervat exclusiv familiei. A fi activ sexual doar pentru că te simţi nesigur sau nefericit nu este cea mai bună decizie. Adolescentul sau tânărul necăsătorit trebuie să înţeleagă că există multe alte forme de manifestare a dragostei faţă de persoana iubită, înainte de momentul unirii prin legământul căsătoriei. Ca să aibă şansă de reuşită şi să reziste probelor timpului, o relaţie trebuie construită nu pe satisfacerea impulsurilor de moment, ci pe o cunoaştere serioasă. Înţeleptul Solomon scria cu multă vreme în urmă că „iubitul îşi are vremea lui” (Eclesiastul 3:8).


[1] Conform realitatea.net
[2] www.barna.org
[3] Tinerii înţeleg diferit şi alţi termeni specifici vieţii sexuale, precum „partener sexual", „virginitate", „infidelitate" etc.
[4] E. S. Hilary E. Randall, E. S., What is sex? Student's definitions of having sex, sexual partner and unfaithful sexual behavior, vol. 2, Fredericton, The Canadian Journal of Human Sexuality, 2003
[5] Rosenbaum, J. E. (2009). Patient Teenagers? A Comparison of the Sexual Behavior of Virginity Pledgers and Matched Nonpledgers (vol. 1), Pediatrics