Conflictele armate recente sau istorice, administrarea iresponsabilă a unei ţări bogate şi aducerea populaţiei în pragul foametei sau accidentele tragice au reprezentat o parte dintre subiectele de interes ale lunii mai. Lideri de stat şi de guvern, precum şi reprezentanţi ai societăţii civile s-au întâlnit în cadrul unor summituri pentru a soluţiona crizele umanitare, corupţia şi problemele de sănătate ale populaţiei globului.

Divergenţe vechi și noi

Deşi îngheţat de 20 de ani, conflictul dintre Armenia şi Azerbaidjan privind enclava Nagorno-Karabah a fost reaprins la începutul lunii aprilie, făcând până în prezent peste 110 morţi. După ameninţările proferate de ambele tabere în 5 şi 6 mai, pornind de la declaraţia părţii armene că pe 10 mai va examina recunoaşterea independenţei regiunii Nagorno-Karabah, în data de 16 mai preşedinţii celor două ţări au convenit la Viena să înceteze focul şi să se supună unui mecanism OSCE de soluţionare paşnică a disputei teritoriale. Tot în fostul teritoriu URSS, în autoproclamata Transnistria, unităţile antiaeriene au fost plasate în stare de luptă pe 28 aprilie, în urma unor presupuse încălcări ale spaţiului aerian de către avioane româneşti, în colaborare cu forţe moldovene.

Ziua de 7 mai a marcat pierderea a încă doi soldaţi români în teatrul de operaţiuni NATO din Afganistan. Anunţul din 20 mai că misiunea NATO din această ţară va continua şi după 2016 a fost urmat, la 21 mai, de un atac american cu drone în spaţiul pakistanez, ce l-a vizat şi lichidat pe liderul talibanilor afgani. În România, înalţi oficiali NATO au participat, în data de 12 mai, la activarea scutului de la Deveselu (jud. Olt), iar pe 13 mai s-a marcat în Polonia începerea construirii unei baze ce face parte din acelaşi sistem antirachetă din Europa. În ciuda asigurărilor că aceste măsuri sunt defensive, Rusia se consideră ameninţată, iar la 16 mai a anunţat că, împreună cu Belarus, va lua măsuri de contracarare a acestor acţiuni NATO.

Irakul a reprezentat ţinta predilectă a grupării Stat Islamic, care a făcut 44 de morţi şi în jur de 120 de răniţi atacând, pe 1 şi 9 mai, două oraşe din sudul şi din nordul ţării. Au urmat explozii multiple în capitala Badgad, în zilele de 11, 15 şi 17 mai, în care şi-au pierdut viaţa peste 150 de persoane şi au fost rănite aproximativ 120. Pe acest fond, Pentagonul anunţa, la 17 mai, că forţele coaliţiei au recucerit aproape jumătate din teritoriul ocupat de Stat Islamic în Irak şi în jur de 20% din teritoriul ocupat în Siria.

Umanitatea și lipsa ei

Violenţa asupra civililor a caracterizat conflictul din Siria şi situaţia refugiaţilor în luna mai, 330 de civili pierzându-şi viaţa în perioada 22 aprilie – 5 mai. Atacarea a două spitale şi a unei tabere de refugiaţi din Siria au determinat oficiali ONU să declare aceste fapte posibile crime de război. Îngrijorare între oficialii ONU au produs, pe 12 mai, şi legile recent înăsprite din Ungaria şi din Austria privind azilul şi migraţia. Pe 4 mai, Comisia Europeană propusese noi mecanisme de relocare a refugiaţilor şi o amendă de 250.000 de euro pentru fiecare refugiat refuzat. Şi în Germania s-au înregistrat violenţe, sub forma incendierilor tot mai numeroase în centrele de imigranţi, dar şi sub forma violenţei verbale pe internet. De asemenea Grecia a fost ţinta observaţiilor ONU, pe 16 mai autorităţilor atrăgându-li-se atenţia să nu mai recurgă la detenţie în cazul minorilor. În mod simbolic la Istanbul, în zilele de 23 şi 24 mai s-a organizat primul summit umanitar mondial, cu participarea a 127 de delegaţii, dintre care doar 55 au fost conduse de șefi de stat. Secretarul general ONU a deplâns acest fapt și în special că, dintre liderii ţărilor foarte dezvoltate, G7, doar Angela Merkel a fost prezentă.

Crize în America de Sud

Revolta populară prelungită şi criza politică au determinat Parlamentul Braziliei ca, la data de 12 mai, să o suspende din funcţie pentru şase luni pe preşedinta ţării, Dilma Rousseff, pe baza unor grave acuzaţii de corupţie şi manipulare de fonduri guvernamentale. În Venezuela, președintele socialist a prelungit, pe 14 mai, starea de urgenţă economică, în contextul unei grave crize umanitare și economice. Confruntată cu o penurie de produse de bază, cu tăieri de electricitate și cu lipsuri în toate domeniile, populaţia a cerut prin demonstraţiile de pe 18 mai înlăturarea președintelui. Toate ţările din America de Sud încă se luptă cu noi infectări şi decese cauzate de virusul Zika.

Între timp, în Europa

Franţa s-a confruntat pe scena politică cu tot mai multe acuzaţii de hărţuire sexuală, iar în Marea Britanie, la Londra, a fost ales pe 7 mai un primar musulman şi pe 12 mai a avut loc Summitul Anticorupţie. În Italia, de pe 11 mai sunt legale uniunile între persoane de același sex. România a fost zguduită de scandalul dezinfectanţilor Hexi Pharma, care, fiind neconformi, au pus în pericol viaţa a nenumăraţi români internaţi în spitale. La 9 mai, ministrul sănătăţii şi-a prezentat demisia, iar pe 22 mai, patronul Hexi Pharma, învinuitul principal în dosarul penal aferent, şi-a pierdut viaţa într-un accident rutier. Regretabil a fost şi accidentul aviatic petrecut pe 19 mai, în care au murit 66 de persoane, de 12 naţionalităţi, aflate la bordul unui avion EgyptAir, prăbuşit în Marea Mediterană.

Aniversări autohtone

La 9 mai 1877, România şi-a declarat Independenţa de stat, iar la 10 mai 1866 principele Carol de Hohenzolern era proclamat domnitor al României. După 15 ani, la aceeaşi dată, a fost încoronat ca primul rege al României.