Adevărul despre medicamente, ascuns în corupţia marilor companii farmaceutice

1023

„Cumpăr medicamente, deci exist." La asta s-ar putea reduce astăzi faimosul concept filosofic al lui René Descartes: „Cuget, deci exist." Astăzi, farmaciile sunt pentru „inimi fericite" și pentru familii împlinite, iar alegerea medicamentelor se bazează, câteodată, mai mult pe fidelitatea faţă de un brand decât pe eficacitatea medicamentului. Și nu este de mirare, când aflăm ce fac marile companii pentru a-și promova produsele.

Roche

Guvernul Marii Britanii tocmai a aflat că a cheltuit 424 de milioane de lire sterline pe stocuri de Tamiflu, care se pare că nu funcţionează conform așteptărilor. Organizaţia globală nonprofit Cochrane Collaboration, care reunește 14.000 de cercetători pentru investigarea eficienţei medicamentelor, s-a luptat 4 ani cu Roche, compania care produce Tamiflu, pentru a obţine toate informaţiile de la testele clinice realizate pentru medicament.

Așa au aflat că, de fapt, medicamentul nu face decât să reducă perioada normală a unui episod de gripă cu jumătate de zi, de la 7 zile la 6,3. Cercetătorii nu au găsit nici dovezi cum că Tamiflu ar reduce numărul de spitalizări pentru gripă, pneumonie, bronșită, sinuzită sau otită, la adulţi sau copii. Se pare că în testele clinice, cazurile de pneumonie erau înregistrate doar pentru că pacientul însuși i-a spus doctorului că are pneumonie, și nu ca rezultat al analizelor, scrie The Guardian.

Mai mult decât atât, cercetătorii au descoperit prezenţa unor reacţii adverse care nu fuseseră divulgate în mod onest, printre care probleme psihiatrice și probleme la rinichi. „Nu există nicio posibilitate prin care aceste medicamente ar putea preveni o pandemie de gripă”, a declarat Carl Heneghan, profesor de medicină la Universitatea Oxford și membru al echipei Cochrane. Acesta fusese motivul pentru care medicamentele au fost achiziţionate de guvern, la recomandarea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, după epidemia de gripă porcină din 2009.

Rezultatele cercetării vin după o luptă asiduă cu marile companii farmaceutice de a oferi acces la toate datele testelor clinice, care în mod obișnuit sunt ţinute secrete. Anumite abstracte și rezumate ale acestora sunt selectate de către companii pentru a fi publicate în jurnalele de specialitate. Pe baza acestora regulatorii trebuie să decidă dacă medicamentele funcţionează sau nu. Se estimează că, în mod legal, jumătate din testele clinice nu au fost niciodată raportate și că în presă se publică cu precădere informaţiile favorabile, a mai declarat Heneghan.

GSK

GlaxoSmithKline, cel mai mare grup farmaceutic din Marea Britanie, a primit și cea mai mare amendă din această categorie, în valoare de 3 miliarde de dolari. Compania a fost amendată pentru că a vândut în SUA medicamente antidepresive pentru copii, deși nu fuseseră aprobate în acest scop, pentru că a ascuns informaţii cruciale de Administraţia pentru Medicamente și Alimente despre un medicament pentru diabet, și pentru că le-a oferit „distracţii de lux” doctorilor doritori să le promoveze produsele. Amenda este echivalentă cu profitul mediu pe un an al doar unuia dintre medicamentele companiei.

GSK este, de asemenea, afectată de scandaluri de corupţie în China, Irak și cel mai nou în Polonia. Compania a făcut promisiuni publice că va „tăia corupţia de la rădăcină” și deja a „disciplinat” un angajat pentru scandalul din Polonia. Compania, acuzată că a cheltuit 320 de milioane de lire sterline pe mite și favoruri sexuale în China, a recunoscut problemele din Polonia abia după doi ani de când au ieșit la suprafaţă, în urma unei investigaţii a BBC. Pe 14 aprilie, Direcţia Antifraudă din Polonia a declarat că 13 persoane au fost arestate în conexiune cu mituirea unor doctori pentru promovarea medicamentului pentru astm Seretide.

Pfizer

Problemele la Pfizer au început când profesorul doctor John Abramson, de la Harvard Medical School, a spus că medicamentul Celebrex, vedeta celor de la Pfizer, nu este un medicament-minune, ci este produsul unui marketing-minune. Mai târziu s-a dovedit că are dreptate, după ce au fost publicate studii trunchiate ce susţineau în mod eronat că medicamentul ar fi mai sigur decât altele, precum ibuprofenul. „Pfizer și partenerul său, Pharmacia, au reprezentat în mod greșit Celebrexul ca o opţiune mai sigură, după ce au publicat doar jumătate din rezultatele unui studiu ce a durat un an de zile. Pfizer a promovat medicamentul pe căi neștiinţifice, pentru a înlătura dubiile criticilor”, scrie Reuters. Problema s-a repetat și cu medicamentul Bextra și în 2012 Pfizer a fost dată în judecată pentru reprezentare frauduloasă. Celebrex și Bextra vin la pachet cu riscuri cardiovasculare ce au fost ascunse.

Tot în 2012, compania a plătit 60 de milioane de dolari pentru acuzaţii de dare de mită oficialilor guvernamentali, directorilor de spitale, medicilor și membrilor comtitetelor regulatorii din China, Rusia, Bulgaria, Serbia, Italia, Croaţia și Kazakhstan, pentru ca aceștia să aprobe și să prescrie medicamentele lor.

Scandalurile se repetă și la case mai mici. Laboratoarele Abbott au plătit 1,5 miliarde de dolari pentru promovarea eronată a medicamentului Depakote în scopuri neaprobate de FDA. Iar gigantul elveţian Novartis tocmai a înlocuit conducerea unităţii din Japonia, unde s-au ascuns de regulatori efecte secundare serioase ale medicamentelor pentru tratarea leucemiei.

Numele firmei producătoare nu oferă nicio garanţie că un medicament este mai eficient sau mai sigur decât altul ce conţine aceeași substanţă. Trăim cu impresia că, în orice domeniu, lucrurile originale sunt cele mai bune și cheltuim o avere pentru a avea un sentiment de siguranţă, care de multe ori se dovedește a fi fals.

Medicamentele originale sunt mai scumpe nu pentru că sunt mai bune, ci pentru că inventarea, testarea și introducerea lor pe piaţă durează mulţi ani, timp în care se consumă foarte multe resurse. Pentru ca producătorii să își recupereze sumele investite, legislaţia internaţională le acordă un patent, o perioadă de până la 20 de ani de exclusivitate a fabricaţiei, astfel ca sumele investite să fie recuperate. După ce patentul expiră, alţi producători pot să fabrice medicamentul, cu aceeași substanţă activă, dar la costuri mult mai mici, pentru că nu mai trebuie să investească în cercetare. Aceste medicamente generice sunt mult mai ieftine, mai accesibile și la fel de eficiente ca cele originale, chiar dacă sunt făcute de producători necunoscuţi publicului.

Eliza Vlădescu
După absolvirea Facultății de Comunicare și PR din cadrul SNSPA, Eliza Vlădescu a dat televiziunea pentru presa scrisă și de mai bine de 6 ani nu s-a uitat înapoi. Eliza face parte din echipa permanentă de redactori a revistei Semnele timpului.