Arată-mi cum te îmbraci ca să-ţi spun de ce boli suferi

18246

Nu doar o dată s-a scris despre efectele dăunătoare ale hainelor pe care le purtăm. Şi nu doar o dată cercetătorii au avertizat cu privire la influenţa tocurilor sau a corsetului asupra sănătăţii fizice. Însă în prezent chiar şi obiectele obişnuite de îmbrăcăminte prezintă chimicale toxice, care ne pot pune în pericol viaţa.

Luna trecută, uniformele şcolare din China au ajuns subiect central la ştiri. Aproape 25.000 de elevi din Shanghai au fost sfătuiţi să nu mai poarte uniforme la şcoală, deoarece acestea riscau să îi intoxice. Materialul din care fuseseră croite conţinea amine aromatice, care se mai găsesc în produsele din plastic, în vopseluri şi în pesticide şi care au efect cancerigen. Ingestia, inhalarea sau absorbţia prin piele a acestor amine prezintă un risc crescut pentru sănătate şi unele ţări le-au interzis cu totul.

Iar în categoria hainelor periculoase nu intră doar uniformele din China, ci chiar şi unele produse de firmă. Un raport Greenpeace, intitulat „Ţesături toxice”, a descoperit substanţe chimice periculoase în haine care provin de la 20 de branduri de modă de top (Zara, Metersbonwe, Levi’s, C&A, Mango, Calvin Klein, Jack & Jones şi Marks & Spencer), care provoacă cancer şi afectează sistemul hormonal.

Din păcate, compoziţia toxică nu este singurul risc la care ne expunem. Anumite fibre asociate cu vopseluri chimice sunt adevăraţi magneţi pentru alergii, dar şi eczeme, palpitaţii sau dureri de cap. Un studiu al Institutului de Boli Respiratorii din Sydney a demonstrat că între un tricou de bumbac proaspăt spălat, un tricou purtat timp de 7 zile, un pulover din lână, o jachetă permeabilă şi un tricou cu maneci lungi din bumbac, puloverul de lână a fost magnetul cel mai puternic. În cazul acestuia, expunerile la praf şi păr de pisică au fost de 10, respectiv 11 ori mai mari decât în cazul tricoului proaspăt spălat.

Cele mai blamate trei elemente vestimentare

Tocurile. În primul rând, femeile care poartă tocuri frecvent au fibrele muşchilor pulpei mai scurte şi nu îşi folosesc tendoanele în timpul mersului. Această poziţie flexată a piciorului pe perioade lungi de timp cauzează leziuni la nivelul gambei şi al tălpii.

În al doilea rând, tocurile mai înalte de 3 cm modifică centrul de greutate al corpului, obligând la schimbarea poziţiei spatelui pentru a compensa lipsa de echilibru. Rezultatul? Dureri lombare, cefalee, lombosciatică sau hernie de disc.

Creat cu scopul de a crea silueta în formă de clepsidră, mai atrăgătoare, corsetul a reuşit să conducă la transformarea celor care îl purtau în victime ale modei. Creat din oase de balenă sau din metal, corsetul determina limitarea sau întreruperea circulaţiei sângelui în zona mediană a corpului. În plus, purtarea lui pe termen lung deforma cutia toracică şi determina modificări interne ireversibile.

Pericolele pentru sănătate au dus la interzicerea purtării corsetelor în secolul al XIX-lea, deşi unele femei îl mai poartă şi astăzi. Britanica Nerina Orton este dansatoare de burlesque cu jumătate de normă. Ea poartă corset 23 de ore din 24, renunţând la el doar când face duş. Scopul ei este ca talia să i se micşoreze până la 35 de centimetri, în condiţiile în care în prezent măsoară 39,9 cm cu corset şi 55 cm fără corset.

Specialiştii susţin că în dorinţa lor de a fi la modă şi de arăta bine, oamenii poartă adesea obiecte de îmbrăcăminte şi accesorii care nu li se potrivesc şi care le afectează confortul şi starea de sănătate. Un alt exemplu în acest sens sunt genţile prea grele purtate atât de femei cât şi de bărbaţi.

Date publicate recent de Asociaţia Britanică a Osteopaţilor (BOA), arată că multe persoane suferă de dureri la nivelul spatelui, al cefei sau al umerilor din cauza purtării unei genţi grele. 40% dintre femei „acuză” poşetele grele de faptul că le provoacă asemenea probleme, iar pe termen lung, acestea se plâng de reducerea mobilităţii coloanei vertebrale.