După toate aparenţele, Vicky Veness este un model pentru cum să duci o viaţă sănătoasă. La 30 de ani, Vicky este antrenor personal, face sport zilnic, nu fumează și are o dietă echilibrată. Cu toate acestea, tocmai a descoperit că are cancer în stadiul cel mai avansat, cu doar 4% șanse de supravieţuire.

Kirsten Freiborg, o tânără de 27 de ani, s-a plâns de mai multe ori doctorilor că are sânge în scaun, dar doctorii i-au spus că sunt doar hemoroizi. Într-un final, mama ei, care este asistentă medicală, a reușit să îi convingă pe medici să-i facă mai multe teste, printre care și o sigmoidoscopie flexibilă, cu ajutorul căreia au depistat o tumoră de dimensiuni mari în colon. Era un cancer avansat, iar Kristen nu avea decât 22 de ani la vremea respectivă. Cu operaţie și chimioterapie, a reușit să supravieţuiască.

Pare să fie o poveste tot mai des întâlnită în societatea de astăzi, în care copii de doar câţiva ani suferă de leucemie, iar tineri proaspăt căsătoriţi sau cu copii mici descoperă tumori fără nicio simptomatologie aparte. Însă, dincolo aparenţe, există studii și statictici capabile să spună cu mai multă obiectivitate care este situaţia în realitate.

Cancerul este perceput ca o boală legată de procesul de îmbătrânire al corpului uman. Majoritatea cazurilor apar la persoane trecute de 50 de ani. În continuare, aproape 90% din cazurile de cancer colorectal sunt diagnosticate la persoane de peste 50 de ani. În această grupă de vârstă, incidenţa cazurilor a tot scăzut, odată cu avansarea metodelor de screening și a educaţiei pe care oamenii de rând o primesc cu privire la riscurile pe care le presupune înaintarea în vârstă, la ce controale periodice ar trebui să își facă și totodată, la modul în care să adopte un stil de viaţă sănătos. Pe de altă parte, crește incidenţa cazurilor de cancer în rândul tinerilor. Dacă în 1998, când s-au publicat pentru prima dată statistici complete în Marea Britanie, incidenţa cancerului era de 10 cazuri la 100.000 de oameni din grupul de 15-24 de ani, acum incidenţa lui este de 16 cazuri la 100.000 de persoane. Cercetătorii cred că o parte din această creștere poate fi explicată printr-o diagnosticare tot mai bună, dar majoritatea cazurilor sunt probabil cauzate de factori de mediu.

„Când vorbim de cancere precum leucemia la copii, nu există niciun dubiu că factorii de mediu joacă un rol mare. Suntem șocaţi când vedem cifrele și mi-e frică că de vină este stilul de viaţă modern”, spune dr. Denis Henshaw, profesor la Universitatea Bristol și expert în efectele radiaţiei asupra organismului uman. El este de părere că cele mai multe cazuri sunt provocate de poluarea aerului, după care urmează alte elemente ale unui stil de viaţă modern: obezitatea, sedentarismul, expunerea la pesticide și solvenţi, fumatul, consumul de alcool, radiaţii de la toate gadgeturile pe care le folosim și chiar și afectarea ritmului circadian din cauza faptului că noaptea este prea multă lumină în orașe. Alţi experţi avertizează că știinţa nu oferă concluzii ferme pentru aceste cazuri. Dovezile știinţifice au arătat cu unele dintre aceste elemente sunt carcinogene și că adulţii pot reduce riscul de cancer prin schimbarea stilului de viaţă, însă în dreptul multor altor elemente nu s-a stabilit încă o legătură de cauzalitate, asta pe lângă predispoziţia genetică mai mult sau mai puţin cunoscută a fiecăruia dintre noi.

Un tip de cancer tot mai des întâlnit la tinerii adulţi este cel colorectal. Nu este pentru prima dată când cercetătorii trag un semnal de alarmă în această privinţă, însă ultimul studiu realizat în domeniu și recent publicat i-a convins și pe scepticii care sperau ca incidenţa crescută să fie doar un efect al unei diagnosticări tot mai eficiente. Studiul a fost realizat de American Cancer Society, pe americani cu vârste între 20 și 54 de ani, și a cuprins perioada 1970-2014. Autorii arată că incidenţa acestui tip de cancer pentru această grupă de vârstă a început să crească de la mijlocul anilor 1990, în ciuda faptului că, per total, incidenţa acestui tip de cancer a intrat pe o pantă descendentă.

„Oamenii născuţi în anii 1990, ca fiul meu, au un risc dublu de a face cancer de colon și un risc de patru ori mai mare de a face cancer rectal, comparativ cu riscul pe care îl avea cineva născut în 1950, la aceeași vârstă”, a explicat Rebecca Siegel, epidemiolog și autorul studiului publicat în Journal of the National Cancer Institute și în JAMA. Iar acesta este un risc care doar se amplifică odată cu înaintarea în vârstă. Dr. Thomas Weber, profesor de chirurgie neimplicat în studiu, spune că această cercetare confirmă realitatea și gravitatea problemei, mai ales când incidenţa totală este în scădere. „Este o creștere mică, dar este un trend care a apărut doar în ultimul deceniu. Poavara bolii se mută la segmentul mai tânăr”, a mai spus Siegel.

Scăderea incidenţei totale este atribuită testelor de screening care pot detecta polipi precanceroși ce pot fi îndepărtaţi înainte ca boala să se dezvolte. Colonoscopia este un astfel de test și este recomandată de rutină persoanelor care au trecut de 50 de ani. Problema este că orice propunere de a recomanda această analiză la vârste mai mici va fi controversată, din moment ce încă majoritatea deceselor cauzate de acest tip de cancer au loc printre vârstinici. „Nu știu dacă o creștere mică a mortalităţi înseamnă că acum trebuie să facem colonoscopii la cei de 20 de ani. Trebuie studiat dacă asta ar face mai mult bine decât rău. Aceste proceduri nu sunt fără risc”, spune dr. Michael Potter, profesor la Universitaea California. Conform unui studiu pe 330.000 de pacienţi care au făcut colonoscopii, 2% au ajuns la camera de urgenţă la câteva zile după aceea din cauza unor complicaţii, precum perforarea pereţilor colonului, o problemă ce poate fi fatală dacă nu este depistată imediat. O altă problemă legată de această procedură este că în America e costisitoare, iar mutarea fondurilor pentru acoperirea unei vârste mai mici ar însemna ca foarte mulţi oameni să fie testaţi pentru a găsi un număr mic de cazuri, pe când testarea la vârste mai înainte ar salva mai multe vieţi. Teste mai ieftine și noninvazive, precum testarea unei mostre de scaun, sunt mult mai ineficiente și se folosesc doar în stadii preliminarii, iar dacă rezultatele sunt pozitive se ajunge tot la colonoscopie.

Doctorii spun însă că aceste decizii ar putea fi luate mai bine la nivel personal, în cazul pacienţilor tineri. Totodată, medicii trebuie să fie la curent cu această realitate și să seteze mai jos nivelul de vârstă atunci când investighează simptomatologia pentru a elimina o posibilă tumoare, spune dr. Weber. Medicii care au tratat-o pe Vicky Veness i-au pus simptomatologia pe fondul unui astm mai vechi, iar cei care au tratat-o pe Kirsten Freiborg nu au trecut mai departe de problema hemoroizilor, asta fiindcă nici unii, nici alţii nu își puneau problema unui cancer la vârste atât de mici. Testări care poate ar fi părut invazive și costisitoare în situaţiile respective nu au fost recomandate, iar ambele fete au fost diagnosticate foarte târziu, ceea ce ar putea însemna moartea uneia dintre ele. Asta nu înseamnă că trebuie să ne apucăm să facem tomografii pentru orice durere surdă, însă până la un punct trebuie luată în vedere și posibilitatea unei turmori, chiar și la vârste neobișnuite.

„Tinerii trebuie, de asemenea, să fie informaţi că tinereţea nu este nicidecum sinonimă cu sănătatea. Trebuie să fie conștienţi de istoria medicală a familiei și de prezenţa altor probleme medicale care ar putea crește riscul de cancer, precum bolile inflamatorii intestinale. În România sunt diagnosticaţi 5.000 de pacienţi ce suferă de aceste boli, însă numărul lor este de aproape 10 ori mai mare decât acum un deceniu şi incidenţa în rândul tinerilor creşte. Factori precum fumatul, antibioticele în exces, alimentaţia sau stresul afectează flora intestinală într-un mod de cele mai multe ori ireversibil. Totuşi, unii factori declanşatori ai bolii rămân în continuare necunoscuţi, pentru că vorbim de o boală autoimună”, explică prof. dr. Mircea Diculescu. Aceiași factori de mediu sunt amintiţi și în declanșarea cancerului, deși cauza declanșatoare rămâne necunoscută. Un studiu realizat pe aproape două milioane de tineri din Israel avertizează că obezitatea în adolescenţă crește semnificativ riscul de cancer de colon și de cancer rectal, dezvoltat mai târziu în viaţă. Se știa că obezitatea este un factor de risc pentru aceste tipuri de cancer, dar nu se cunoștea efectul obezităţii din adolescenţă. Așadar, o greutate optimă, menţinută printr-un stil de viaţă care implică o dietă echilibrată, activitate fizică, evitarea alcoolului și a ţigărilor, rămâne în continuare recomandarea de top făcută tinerilor de către medici.

DISTRIBUIE:
Eliza Vlădescu
După absolvirea Facultății de Comunicare și PR din cadrul SNSPA, Eliza Vlădescu a dat televiziunea pentru presa scrisă și de mai bine de 5 ani nu s-a uitat înapoi. Eliza face parte din echipa permanentă de redactori a revistei Semnele timpului.