Ce trebuie să facem când e epidemie de gripă

794

Vineri, bilanţul morţilor provocate de gripă a urcat în România la 67, cu 3 noi cazuri fatale în judeţul Prahova și 1 în Timiș, a anunţat Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile. Ministrul sănătăţii a declarat epidemie la nivel naţional încă de miercuri, 30 ianuarie, și a transmis recomandări suplimentare spitalelor, dar și populaţiei. Ce trebuie, deci, să facem pentru a ne feri de gripă?

În primul rând, să nu ne panicăm. În fiecare an trecem printr-un sezon gripal, iar singura diferenţă anul acesta este că a debutat mai devreme ca în alţi ani. Dar tulpina AH1N1 identificată determină doar manifestări ușoare și medii ale bolii, majoritatea celor care au decedat având alte complicaţii medicale, a declarat ministrul sănătăţii, Sorina Pintea. Sezonul trecut au murit 129 de oameni din cauza gripei.

Ministrul sănătăţii a mai precizat că motivul pentru care a declarat epidemie atât de târziu este că trebuie să existe o succesiune de cel puţin trei săptămâni epidemice pentru a constata o evoluţie epidemică a gripei, lucru care depinde de raportările făcute de spitale. Or, acestea au fost extrem de inconsecvente, a spus ministrul. De exemplu, în Bucureşti au raportat cazurile de gripă doar 17 din cele 49 de spitale, în timp ce un judeţ în care au fost 4 decese nu a raportat niciun caz. „Mi se pare o pură inconştienţă. Voi lua măsuri în aceste cazuri. Nu mi se pare normal ca în cazuri ca ăsta, când Europa e în prag de epidemii, să ne facem că raportăm sau să nu raportăm”, a declarat Pintea.

Ministrul estimează că și în luna februarie este de așteptat ca virusul să circule la aceeași intensitate, după care să scadă treptat. Pe lângă închiderea școlilor, printre recomandările făcute de minister se numără limitarea accesului vizitatorilor în toate unităţile sanitare, refacerea urgentă a stocului cu antivirale necesare tratamentului infecţiilor respiratorii acute, instituirea terapiei antivirale imediat după internare la toţi pacienţii care prezintă tabloul clinic compatibil cu gripa, instituirea tratamentului profilactic la contacţii pacienţilor internaţi, vaccinarea urgentă a personalului medical rămas nevaccinat, refacerea stocurilor de echipamente de protecţie și utilizarea corespunzătoare a acestora, refacerea urgentă a stocurilor cu antiseptice și dezinfectanţi pentru asigurarea igienei riguroase a mâinii și a suprafeţelor.

Ce trebuie să facă populaţia

Prima recomandare făcută de minister este vaccinarea celor care nu s-au imunizat deja. Potrivit datelor ministerului, până săptămâna aceasta se vaccinaseră 1.287.250 de persoane și au fost comandate încă 30.000 de doze suplimentare de vaccin, care de joi au început să fie distribuite în ţară, la DSP-urile care au solicitat suplimentarea. Deși medicii recomandă vaccinarea din timp, până la sfârșitul lunii octombrie, atâta timp cât virusurile gripale circulă nu este niciodată prea târziu pentru a ne vaccina, spun medicii Spitalului Universitar de Urgenţă din București, care insistă că vaccinul este eficient, iar temerea că acesta poate provoca boala este complet nefondată.

Foarte importante sunt și măsurile de igienă personală, spălatul riguros pe mâini, dar și în interiorul nasului, tușitul într-un șerveţel sau în cot și purtarea unei măști de protecţie. Totodată este ideal să evităm locurile aglomerate. „Dacă lumea înţelege să nu își ducă copiii în malluri e un lucru bun”, spune medicul Adrian Streinu-Cercel. Copiii sub 5 ani, femeile însărcinate, vârstnicii peste 65 de ani și persoanele care suferă de boli cronice – pulmonare, hepatice, cardiace, neurologice, autoimune – sunt cele mai expuse la boală. Complicaţiile gripei includ pneumonie, infecţii ale urechii sau ale sinusurilor, deshidratare sau agravarea unor afecţiuni cronice, inflamaţii cardiace, encefalită.

Este important ca și angajatorii și angajaţii să pună în practică măsurile de prevenire a gripei. Suprafeţele și obiectele, precum birouri, mânere de uși, balustrade, tastaturi de calculator, telefoane etc., trebuie curăţate cu apă și săpun, iar angajaţii care se simt rău trebuie să stea acasă. Medicii de la clinica privată Regina Maria urmează sfaturile experţilor CDC și recomandă rămânerea acasă cel puţin pentru încă 24 de ore după dispariţia febrei.

Ce facem dacă ne simţim rău

În această perioadă, unităţile medicale sunt supraaglomerate și este de dorit ca oamenii să stea acasă. De aceea este important să putem face diferenţa între gripă și o banală răceală, pentru a ști când este momentul oportun să solicităm ajutor medical. Experţii de la Medicover au realizat un infografic pentru a ajuta populaţia să facă diferenţa dintre răceală și gripă.

Deși simptomele sunt asemănătoare, există câteva diferenţe-cheie – o răceală debutează lent, începând cu usturimi în gât, nas înfundat și apoi dureri de cap sau subfebrilitate, pe când gripa are un început subit, iar întreaga stare de sănătate este alterată. Episoadele febrile încep destul de brusc, iar temperatura urcă mai mult ca la o răceală obișnuită. Durerile musculare sunt foarte frecvente, precum și durerea de cap, frisoanele și starea de slăbiciune.

Simptomele care ar trebui să vă pună pe drumul spre spital sunt: la adulţi – ameţeală, confuzie, dispariţia și reapariţia agravată a simptomelor, durere în piept și probleme respiratorii severe. La copii – febra ridicată pentru mai multe zile la rând, dificultatea la respiraţie, albăstrirea pielii, iritabilitatea însoţită de lipsa poftei de mâncare și plânsul fără lacrimi sau urinarea foarte rară sunt simptome ce necesită neapărat un consult medical, conform specialiștilor Medicover.

Deși automedicaţia nu este recomandată, până la consultarea unui medic specialiștii recomandă consumarea unei cantităţi cât mai mari de lichide – apă, ceai, supă –, administrarea de paracetamol sau ibuprofen, cât și soluţii saline pentru sinusuri și gât. Antibioticele se administrează doar la recomandarea medicului și niciodată în cazul bolilor provocate de virusuri. Antibioticele luptă doar împotriva bacteriilor.

Eliza Vlădescu
După absolvirea Facultății de Comunicare și PR din cadrul SNSPA, Eliza Vlădescu a dat televiziunea pentru presa scrisă și de mai bine de 8 ani nu s-a uitat înapoi. Eliza face parte din echipa permanentă de redactori a revistei Semnele timpului.