Declinul memoriei ca rezultat natural al procesului de îmbătrânire poate fi inversat temporar printr-o stimulare electrică neinvazivă a creierului, au descoperit cercetătorii.
„Schimbările legate de înaintarea în vârstă nu sunt ireversibile. Putem să redăm înapoi memoria funcţională pe care o aveam în tinereţe”, spune Robert Reinhart, neurocercetător la Universitatea din Boston, care a condus cercetarea.
Studiul se axează pe ceea ce se cheamă „memorie funcţională”, adică acea parte a cogniţiei care reţine informaţii pe perioade scurte de timp, cum ar fi când facem calcule sau luăm decizii. Memoria funcţională este vitală pentru o varietate de sarcini automate, precum recunoașterea feţelor, orientarea într-un mediu nou și calcule aritmetice simple.
Memoria funcţională intră în declin odată cu vârsta, chiar și în absenţa oricărei forme de demenţă. Se crede că un factor în acest declin îl joacă o scurtcircuitare a legăturii dintre regiunea temporală și cea prefrontală a creierului. La persoanele tinere, activitatea electrică din cele două regiuni tinde să fie sincronizată ritmic, ceea ce permite schimbul de informaţii între cele două părţi ale creierului. Însă la persoanele în vârstă nu se mai observă aceeași sincronizare, ceea ce ar putea fi un rezultat al deteriorării conexiunilor neuronale care leagă diferite părţi ale creierului.
În studiul de faţă, publicat în jurnalul Nature Neuroscience, 42 de persoane cu vârste între 20 și 29 de ani și 42 de persoane cu vârste între 60 și 67 de ani au fost analizate prin mai multe teste de memorie. Grupa persoanelor mai în vârstă le-a îndeplinit mai lent și cu rezultate mai proaste. Însă, după 25 de minute de stimulare neinvazivă a creierului, care a avut rostul de a sincroniza cele două regiuni ale creierului, memoria funcţională s-a îmbunătăţit semnificativ, astfel încât rezultatele la a doua testare au fost la fel de bune ca ale tinerilor. Cele mai mari îmbunătăţiri s-au văzut la cei care au avut cele mai proaste rezultate la primul test. Efectele electrostimulării au fost evidente și la 50 de minute după stimulare.
Cu toate acestea, Robert Howard, profesor de psihiatrie la Universitatea din Londra, atenţionează că îmbunătăţirile observate în acest studiu trebuie replicate în studii clinice controlate robuste, cu un număr mare de participanţi, pentru a ne asigura că acest tip de electrostimulare nu dăunează altor funcţii cognitive. Abordarea are potenţialul de a se transforma în aplicaţii clinice cu rol în tratarea tulburărilor de memorie, însă alterarea și corectarea circuitelor neuronale prin noi tehnologii trebuie testată temeinic înainte, avertizează cercetătorii.
