boala

Reacţia în faţa celor mai rele vești

În cele două ore de conversaţie cu dr. Shelly-Ann Bowen, am discutat despre cercetările sale privind factorii care determină acţiunea sau pasivitatea în faţa unor evenimente catastrofale – un ordin de evacuare din cauza inundaţiilor, diagnosticarea unui cancer etc. Injustiţia socială, relaţiile disfuncţionale dintre individ și instituţii, percepţiile eronate privind responsabilitatea personală și capacitatea de schimbare și chiar o înţelegere imatură a credinţei paralizează acţiuni necesare, salvatoare. Dar există resurse pentru o schimbare pozitivă.[1]

Consumul moderat de alcool, cheia spre o sănătate mai bună?

În timp ce excesul de alcool este blamat pentru încrengătura de afecţiuni medicale și probleme sociale pe care o generează, ideea abstinenţei pare în continuare una radicală. Mai ales din moment ce consumul moderat de alcool a fost învestit de-a lungul timpului cu virtuţi terapeutice, inclusiv de o serie de studii medicale.

Cercetătorii au reușit să inverseze declinul memoriei

Declinul memoriei ca rezultat natural al procesului de îmbătrânire poate fi inversat temporar printr-o stimulare electrică neinvazivă a creierului, au descoperit cercetătorii.

Studiu de caz într-un jurnal medical: Gastropareză vindecată prin rugăciune

Relaţia dintre religie și știinţe este una cel puţin complicată, iar controversele iscate în timp pe tema vindecării prin rugăciune nu au ajutat. Tragedia poveștilor în care refuzarea tratamentului medical în favoarea rugăciunii se termină cu un deces este mai mereu exploatată în presă, ca oamenii să înţeleagă cât de rudimentară și înapoiată ar fi de fapt religia. De aceea este cu atât mai interesant faptul că un studiu de caz care atestă puterea de vindecare a rugăciunii a apărut într-un jurnal medical în care studiile sunt evaluate inter pares.

Telefoanele ne obosesc și ne strică dispoziţia

Fenomenul „ingerinţelor tehnologice”, adică a intruziunilor zilnice pe care oamenii le experimentează din cauza folosirii telefoanelor mobile este tot mai pregnant, iar cercetătorii de la Universitatea Tehnologică din Queensland avertizează că pe măsură ce devenim tot mai dependenţi de aceste dispozitive, suntem mai obosiţi, mai neproductivi și mai indispuși.

50 de alimente pentru viitorul planetei

Până în anul 2050 se preconizează că planeta va fi populată de 10 miliarde de oameni, care vor avea nevoie de o alimentaţie nutritivă din resurse tot mai puţine. Însă, sistemul alimentar actual este nesustenabil, contribuie la încălzirea globală și trebuie reformat în mod radical, avertiza un raport alcătuit de 130 de cercetători din toată lumea. Acum, organizaţia World Wildlife Fund și compania Knorr au lansat o campanie de popularizare a unei diete care să conţină „50 de alimente pentru sănătatea umană și a planetei”. Conform WWF, din anii 1970 și până în prezent s-a înregistrat un declin de 60% a populaţiilor de animale sălbatice, astfel încât acum protejarea lor nu se poate face decât prin rezolvarea factorului principal care a dus la acest declin, și anume industrializarea agriculturii și a creșterii de animale. Potrivit raportului pregătit pentru lansarea acestei campanii, 75% din ceea ce consumăm provine din doar 12 surse vegetale și 5 surse animale. Un număr de doar 3 cereale- grâu, porumb și orez – alcătuiesc în majoritatea dietelor până la 60% din caloriile provenite din plante. Lipsa varietăţii dăunează atât omului, cât și mediului, întrucât cultivarea repetată a aceluiași soi pe aceeași bucată de pământ scoate nutrienţii din sol, ceea ce duce la folosirea excesivă a fertilizatorilor și pesticidelor, care dăunează populaţiilor de insecte și mediului înconjurător. Raportul promovează adoptarea unei diete bogate în proteine vegetale, care să înlocuiască pe cât posibil consumul de carne, în special de carne roșie, care contribuie în mod disproporţionat la încălzirea climei și la deteriorarea mediului. Există deja multiple analize care arată că și din punct de vedere al sănătăţii, ar fi ideală renunţarea la carnea roșie. Un studiu realizat pe 96.000 de persoane din SUA și Canada arată că până și un consum scăzut de carne are impact negativ asupra riscului de deces, în special din cauza bolilor de inimă. Cercetătorii Universităţii Loma Linda au descoperit că până și carnea roșie neprocesată, chiar consumată rar, crește riscul de deces și boli cardiovasculare, dar în mod special atunci când este combinată cu alte tipuri de carne procesată. „În lume, sunt peste 30.000 de plante pe care le-am putea consuma. Noi mâncăm maxim în jur de 150 dintre acestea, iar să ia o mână de cereale cultivată atât de agresiv este un pericol pentru tot sistemul nostru alimentar”, punctează Maria Haga, de la Crop Trust, o organizaţie dedicată prezervării diversităţii în agricultură. Pierre Thiam este la origine din Senegal, dar acum este chef în New York. El spune că oamenii încep să realizeze cât de mare este problema și cât de mare este și varietate de alimente alternative pe care le-ar putea consuma. Un exemplu pe care îl dă este ce mânca în copilărie este „fonio” o supercereală cultivată în Africa. „Nu conţine gluten și are un indice glicemic scăzut, deci este bună pentru sănătate și crește doar în două luni și este rezistentă la secetă”, punctează Thaim. De fapt, multe din cele incluse în lista alimentelor alese de WWF pentru prezervarea sănătăţii umane și a planetei provin din Africa. Printre ele se mai numără diferite ciuperci, alge, oleaginoase și seminţe, leguminoase, cereale, fructe și legume, frunze verzi și rădăcini, dar și tuberculi și chiar cactuși. Printre criteriile de selecţie s-au numărat valoarea nutriţională, impactul asupra mediului, gustul, accesabilitatea și preţul.

Cum capătă o credinţă potenţa de a vindeca

Există momente în viaţă în care tânjim după miracole ca după aer, de cele mai multe ori din nevoia de vindecare. La un moment dat, unii au parte de ele, dar cei mai mulţi nu. În final însă, cu toţii rămânem cu întrebări despre noi.

Reziduuri de pesticide, detectate la 70% dintre alimente după spălare

Peste 70% dintre legumele și fructele proaspete vândute în Statele Unite conţin particule de pesticide chiar și după ce au fost spălate, arată un raport anual asupra datelor furnizate de Departamentul Agriculturii din SUA.

Ziua în care copiii protestează pentru un viitor respirabil

Era o zi ploioasă de noiembrie, în Stockholm, Suedia. Îmbrăcată cu o pelerină galbenă și echipată cu mănuși și căciulă, Greta Thunberg, 15 ani, stătea singură în faţa Parlamentului suedez cu o pancartă pe care scria: „Greva școlii pentru climă.” Astăzi, Greta conduce mișcarea Greva Tinerilor pentru Climă, care pe 15 martie organizează cel mai mare protest al tineretului global de până acum.

Studiu: Motoarele diesel subminează sănătatea publică

Un studiu realizat de ICCT – grupul nonguvernamental care a făcut publice datele ce au stat la baza scandalului Dieselgate, din cadrul companiei VW – arată că mașinile pe motor diesel contribuie cel mai mult la poluarea atmosferei și la cauzarea morţilor premature.

Cercetătorii ar putea crea șoareci mai „umani” pentru studierea bolilor neurologice

Deja au trecut mai mulţi ani de când oamenii de știinţă au reușit să transforme celule stem umane în structuri neuronale similare cu cea a unui embrion aflat în faza de dezvoltare. Scopul dezvoltării acestor „organoide cerebrale” este de a studia diverse afecţiuni neuronale pentru care nu există modele animale utile, cum ar fi autismul sau schizofrenia. Acum, cercetarea a intrat în faza de implantare a acestor organoide la rozătoare, ceea ce ridică o mulţime de probleme etice.

Top 3 crize globale cu care ne confruntăm azi

„Eh, ecologiștii nu văd decât crize”, comenta cineva pe Facebook la un articol în care organizaţia Greenpeace avertiza că depozitarea deșeurilor nucleare este o criză globală ce trebuie rezolvată urgent. Oare chiar folosim cuvântul „criză” prea lejer, pentru că nu găsim alte mecanisme de a atrage atenţia pe niște probleme cu adevărat importante? Sau chiar suntem într-un moment de cumul al mai multor factori negativi, care, lăsaţi să continue, ne vor îngreuna semnificativ viaţa pe Pământ?