Etichetă: memorie

Când descinde din paginile manualelor de istorie pentru a se instala în lumea reală, războiul are o sonoritate tăioasă, constituindu-se într-o seismogramă a celor mai rele coșmaruri ale umanităţii. Iar recurenţa feţelor lui hidoase demonstrează că, indiferent de nivelul atins de civilizaţia umană, răul moral nu dispare, ci doar se transmite, eventual criogenat, de la...

„Nu-mi pot aminti cărţile pe care le-am citit mai mult decât mesele pe care le-am mâncat; chiar și așa, ele m-au făcut.” (Ralph Waldo Emerson)

Hipervigilenţa și teama sunt reacţiile cele mai comune ale persoanelor care au avut un părinte (sau un alt membru al familiei) afectat de boala Alzheimer. Deși un precedent familial de Alzheimer crește riscul apariţiei bolii, tabloul factorilor de risc se dovedește, la fel ca cel al elementelor de prevenţie, mult mai complex.

Din șirul nesfârșit de evenimente trăite, pe unele ni le amintim, pe altele nu. Unele ne revin adesea în minte și abia așteptăm să le povestim, dar pe altele nu le-am dezvălui pentru nimic în lume.

Tuturor ni se întâmplă să rătăcim cheile, să uităm un număr de telefon sau unde am pus ochelarii. Odată cu înaintarea în vârstă, asemenea momente câștigă teren fără voia noastră. Trecerea anilor ne face să reţinem mai greu informaţiile, dar și să ne amintim cu dificultate aspecte deja cunoscute.

Declinul memoriei ca rezultat natural al procesului de îmbătrânire poate fi inversat temporar printr-o stimulare electrică neinvazivă a creierului, au descoperit cercetătorii.

Chiar și o singură rundă de 20 de minute de exerciţii fizice intense poate provoca schimbări semnificative în modul de funcţionare a creierului, iar schimbările imediate oglindesc rezultatele care vor fi obţinute după trei luni de exerciţiu fizic regulat, potrivit unui studiu preliminar prezentat în martie la întâlnirea anuală a Societăţii de Neuroștiinţe Cognitive.

„Dacă mi-ai fi întrebat în dimineaţa în care m-am prăbușit: «Arianna, ce mai faci?» Aș fi spus: «Bine». Pentru că a fi mereu obosită a devenit noua normalitate.“

După ce a realizat că își ieșise din formă, dr. Wendy Suzuki, profesor de neuroștiinţe și psihologie la Centrul pentru Neuroștiinţe al Universităţii din New York, a început să facă sport și, în doar câteva luni, a observat efectele pozitive ale acestui obicei. Transformările pe care le-a observat au determinat-o să înceapă un experiment prin...

Datorită nutrienţilor pe care îi conţin, anumite alimente se transformă în aliaţi puternici pentru sănătatea creierului, influenţând abilităţile de memorare, vigilenţa și chiar performanţele intelectuale, arată dovezile știinţifice.

Până acum se credea că este imposibilă regenerarea creierului sau îmbunătăţirea performanţelor sale, însă acum oamenii de ştiinţă susţin că acest lucru este posibil.

În timp ce în lumea reală un minut înseamnă 60 de secunde, în peisajul digital minutul se măsoară în câte 48 de ore de clipuri încărcate pe Youtube, 700.000 de statusuri sau fotografii pe Facebook sau în cele 300.000 de mesaje postate pe Twitter.

Experţii de la Centrul pentru Genetica Circuitului Neuronal RIKEN-MIT au descoperit procesul care are loc la nivelul creierului în momentul în care ne dăm seama că am făcut o greșeală și luăm măsuri pentru a o corecta.

Cu toţii am trecut prin situaţii dificile, iar rememorarea acelor momente are un impact negativ asupra stării noastre emoţionale și psihice. Însă experţii de la Institutul Beckman au descoperit o modalitate eficientă prin care putem micșora efectul nociv al acestor amintiri dureroase.

Poate ţi s-a întâmplat și ţie, și nu o dată, să uiţi unde ţi-ai lăsat cheile, ce aveai de cumpărat de la magazin ori ai lăsat becul aprins după ce ai plecat de acasă, deși erai convins că l-ai stins. Uneori, memoria ne „joacă feste", iar motivul nu este neapărat legat de vreo boală cognitivă.

Amintirile noastre sunt în permanenţă „editate” de creier pe baza experienţelor, astfel încât să corespundă prezentului. Acesta este și motivul pentru care o persoană își amintește cu greu sau chiar deloc, de exemplu, cum arăta o persoană extrem de apropiată în urmă cu foarte mulţi ani.

Deși problemele de memorie apar în cazul ambelor sexe, bărbaţii sunt cei care se confruntă cu mai multe astfel de episoade decât femeile, susţin experţii de la Universitatea Norvegiană de Știinţă și Tehnologie, într-un studiu publicat în BMC Psychology.

Șansele să îţi amintești lucrurile care s-au întâmplat în viaţa ta pe când aveai mai puţin de trei ani sunt foarte mici. Aceste amintiri încep să dispară din memoria noastră în jurul vârstei de șapte ani, susţin experţii de la Universitatea Emory într-un studiu publicat în jurnalul Memory.

Indiferent de vârstă, exerciţiile și jocurile cognitive pot contribui la menţinerea și, totodată, la îmbunătăţirea anumitor abilităţi ale creierului, arată mai multe studii.

Doar o singură săptămână de urmare a unei diete bogate în zahăr și grăsimi poate altera semnificativ anumite abilităţi ale creierului, susţin experţii australieni, scrie Medical Daily. Schimbările ar putea fi ireversibile.

În prezent, 44 de milioane de oameni din toată lumea suferă de demenţă, o boală incurabilă care le-a răpit odată cu aptitudinile mintale și dreptul la o viaţă normală. Statisticile prezic însă că numărul pacienţilor cu această afecţiune se va tripla, atingând 135 de milioane de cazuri în 2050, arată un raport al Alzheimer Disease...