Toate studiile realizate în prezent arată că exerciţiile fizice, indiferent de scopul lor, pentru slăbire, pentru recuperare, pentru creșterea masei corporale, ne schimbă organismul. Huffington Post a apelat la mai mulţi specialiști să explice exact ce se întâmplă în organism când facem sport.

Energia necesară mușchilor pentru a executa mișcările vine din glucoză, rezervele de zahăr pe care organismul le face din ceea ce mâncăm. Corpul mai folosește și adenozin trifosfat (ATP), dar nu are loc în același timp pentru mai multe depozite și de glucoză și de ATP. După ce aceste rezerve sunt consumate, corpul are nevoie de mai mult oxigen pentru a produce ATP. Mai mult sânge este transportat la mușchii solicitaţi pentru a face faţă acestei nevoi.

Ce se întâmplă în corpul tău când faci sport

Lipsa oxigenului va duce în schimb la formarea de acid lactic, responsabil pentru ceea ce se resimte ca febră musculară. Acidul lactic este eliberat cam la 30-60 de minute după încetarea antrenamentului. De ce doare febra musculară? Fibrele de mușchi au suferit micro-rupturi, care în timp ce se vindecă măresc mușchiul și îl fac mai puternic.

Atunci când facem sport corpul ar putea avea nevoie de până la de 15 ori mai mult oxigen decât în mod normal, desigur depinzând de activitate. Numărul de respiraţii crește până când mușchii care protejează plămânii nu se pot mișca mai repede. Volumul de oxigen pe care o persoană îl consumă la capacitate maximă, sau capacitatea aerobă maximă, se cheamă VO2. Cu cât valoarea VO2 este mai mare, cu atât se consideră că persoanele respective sunt mai antrenate.

Ce se întâmplă cu diafragma

Diafragma este mușchiul care suferă primul din cauza respiraţiei agitate. Unii spun că un spasm al mușchiului este din cauză că obosește, alţii cred că este din cauza unei posturi greșite, iar alţii că spasmul vine de fapt de la ligamentele din jurul diafragmei. Exerciţiile de întindere și de respiraţie profundă pot calma disconfortul în mijlocul antrenamentului și încălzirea înainte de antrenament ne poate feri complet de astfel de probleme.

Atunci când facem sport pulsul crește pentru a circula o cantitate mai mare de oxigen într-un ritm mai rapid. Cu cât exersăm mai mult, cu atât inima devine mai eficientă în acest proces, astfel că în timp putem face eforturi mai solicitante și pe durate mai lungi. Sportul stimulează și creșterea unor noi vase de sânge, motiv pentru care oamenii care fac sport tind să aibă tensiunea mai scăzută.

Din cauza faptului că organismul pompează mai mult sânge la mușchi, sistemele și funcţiile corpului care nu sunt prioritare sunt afectate. Aici intră stomacul și intestinele și tot procesul de digestie. Toate sunt afectate de mișcările fizice și pot duce la dureri, crampe și gaze.

Beneficii pentru creier

De o circulaţie mai bună a sângelui beneficiază și creierul. Aproape imediat, celulele creierului încep să funcţioneze mai bine, ceea ce face să fim mai alerţi în timpul antrenamentului și să ne concetrăm mai bine după. Atunci când facem sport regulat, creierul se obișnuiește cu noul nivel de sânge și oxigen pe care îl primește și se adaptează pornind sau oprind activitatea anumitor gene. Cercetătorii susţin că multe dintre aceste schimbări îmbunătăţesc funcţionarea celulelor din creier și protejează împotriva unor boli precum Alzheimer, Parkinson și declinul mental care vine odată cu vârsta. Exerciţiile fizice eliberează mai mulţi neurotransmiţători, precum endorfine, dopamină, și serotonină, care are un rol important în alungarea depresiei.

Rata la care rinichii filtrează sângele depinde de nivelul de efort pe care îl depunem. După un antrenament intens, rinichii permit să se filtreze în urină un nivel mai mare de proteine. De asemenea apa se absoarbe mai bine, în tentativa de a ne menţine mai hidrataţi, ceea ce rezultă în mai puţină urină.

Citește și: Riscurile încrederii în testarea genetică

Atenţie la articulaţii!

Articulaţiile ar putea avea cel mai mult de suferit dacă mișcările și posturile nu sunt corecte. Gleznele, genunchii, șoldurile, coatele și umerii îndeplinesc funcţii diferite, dar operează în același fel. Fiecare articulaţie se termină cu cartilagiu, care în timp și din cauza exerciţiilor fizice se poate deteriora, așa cum se întâmplă în cazul artritei. Orice sport trebuie în primul rând făcut corect și în al doilea rând, cu moderaţie.