Dependenţa de chipsuri: ce o alimentează și cu ce consecinţe

592

A mânca o pungă de chipsuri pe zi este ca și cum am bea 5 l de ulei prăjit pe an, spun oamenii de știinţă, care nu contenesc să avertizeze că un consum regulat de chipsuri alimentează obezitatea, duce la dezvoltarea bolilor cardiovasculare și chiar crește riscul de cancer.

În spatele chipsurilor se află o strategie a industriei alimentare care, pe cale chimică, stimulează anumiţi centri cerebrali, ce provoacă dorinţa de a mânca din ce în ce mai multe chipsuri și crează o anumită dependenţă, avertizează Michael Moss, autorul cărţii Salt, Sugar, Fat: How The Food Giants Hooked Us. Sarea pe care o conţin produce efectul „exploziei de gust", iar grăsimea, o senzaţie de gustos și săţios. La acestea se adaugă zaharurile și împreună fac ca, în mod instinctiv, să se declanșeze pofta și dorinţa de a mânca, informează descopera.ro.

O altă strategie a industriei alimentare este textura crocantă, atât de studiată, încât s-a ajuns la concluzia că oamenilor le plac chipsurile care fac cel mai mare zgomot când sunt mușcate sau care se sparg în dinţi la o presiune de cca. 0,28 kg/cm2. Pe lângă aceste trucuri, se mai adaugă și strategiile de marketing, care numesc chipsurile drept aliment „gourmet", cu alte cuvinte, pentru „adevăraţii cunoscători". Toate aceste strategii constribuie la crearea unei imagini apetisante a chipsurilor, încurajând totodată consumul lor. Însă cu ce consecinţe?

Consumul excesiv mărește riscul de obezitate, hipertensiune, diabet de tip 2, boli cardiovasculare și afectează sănătatea în general. Dr. Dariush Mozaffarian, profesor la Facultatea de Medicină a Universităţii Harvard, SUA, a declarat într-un articol  că chipsurile sunt alimentul cu cea mai mare contribuţie la obezitate din SUA, deoarece, în general, cartoful contribuie la creșterea în greutate, dar în mod special aceste produse din cartofi sunt mai nocive decât alte produse din cartofi. Tot el afirmă că amidonul și zaharurile din chipsuri pot deregla nivelurile de glucoză și insulină, ceea ce favorizează obezitatea și diabetul tip 2.

Mai mult decât atât, cercetări efectuate la Bradford Institute for Health Research în Marea Britanie au demonstrat că un consum excesiv de chipsuri de către femeile însărcinate dăunează fătului la fel de mult ca fumatul în timpul sarcinii. Acest efect nociv este produs de o substanţă toxică numită acrilamidă, asociată cu alterări la nivelul ADN-ului, care se formează în cazul alimentelor procesate, tratate la temperaturi mari. Acrilamida provoacă o greutate mai mică a bebelușului, o circumferinţă mai mică a capului, ceea ce implică un risc mai mare de întârzieri în dezvoltarea sistemului nervos și o predispoziţie la boli cardiovasculare și diabet de tip 2.

Pe lângă efectele dăunătoare ale chipsurilor se mai adaugă și acela că feliuţele de cartofi prăjiţi atacă dantura, favorizând apariţia cariilor, conform declaraţiei dr. Nigel Carter, director executiv al British Dental Health Foundation.

Specialiștii în domeniul nutriţiei au recomandat inscripţionarea pachetelor de chipsuri cu avertizări în ceea ce privește consumul excesiv, dar până ce industria alimentară se va hotărî în direcţia aceasta, adulţii sunt responsabili de consumul lor de cătrei ei înșiși sau de copiii lor.