„Drogul” pe care îl consumi zilnic și efectele lui asupra sănătăţii

7252

Pentru mulţi, cofeina este „combustibilul” fără de care nu pot concepe să își înceapă ziua. Considerată „cel mai popular și folosit drog din lume”, potrivit Australian Drug Foundation, această substanţă rămâne subiectul unor dispute aprinse cu privire la beneficiile și pericolele pe care le presupune pentru sănătatea consumatorilor.

Cofeina se găsește într-o serie de produse pe bază de cafea, ceai verde, nuci de cola, cacao sau guarana. Pe termen scurt, consumul de cofeină duce la creșterea gradului de alertă al individului, a temperaturii corpului, a pulsului și stimulează sistemul nervos și creierul.

Printre efectele experimentate se mai numără și un grad crescut de iritabilitate, tremurături, insomnie, stare de neliniște și nervozitate, un ritm cardiac crescut sau probleme de stomac. De asemenea, consumul în exces poate crește riscul dezvoltării osteoporozei, a bolilor cardiovasculare, a ulcerului, a infertilităţii, dar și a unor probleme de ordin psihologic, precum depresia și anxietatea, punctează experţii de la Australian Drug Foundation.

Consumul de cofeină poate avea un impact negativ asupra timpului de reacţie al individului și asupra reflexelor sale, potrivit unui studiu publicat în International Journal of Sports Medicine. În cadrul experimentului, voluntarii au participat la o testare a reflexului genunchiului după ce au consumat cofeină. Rezultatele au arătat că un consum de 6 miligrame per kilogram din această substanţă poate „diminua semnificativ timpul de reacţie”.

Mai departe, cofeina poate duce la dependenţă, iar încercările de a renunţa la acest drog sunt adesea acompaniate de simptome de sevraj, potrivit unui studiu realizat de Universitatea Americană. „Există o concepţie greșită printre profesioniști și alţi oameni, potrivit căreia nu este greu să renunţi la cofeină. Cu toate acestea, în studiile pe populaţie, peste 50% dintre consumatorii fideli de cofeină susţin că au întâmpinat dificultăţi cu renunţarea sau reducerea consumului de cofeină. (…) În timpul studiilor, am observat că persoanele care nu au reușit să renunţe sau să micșoreze pe cont propriu consumul de cofeină erau interesate să primească tratament formal – similar cu asistenţa externă la care oamenii pot apela dacă vor să renunţe la fumat sau la consumul de tutun”, a declarat coautoarea studiului, prof. Laura Juliano.