A oferi copilului (la masă sau în diferite ocazii speciale) o înghiţitură de alcool nu e un obicei atât de rar pe cât am crede, și nu doar în România. Chiar dacă părinţii cred că un debut controlat al consumului protejează de excesele de mai târziu, realitatea este că degustarea alcoolului în copilărie generează riscuri majore pentru dezvoltarea copilului.

Recent, presa a scris despre o elevă de clasa a VIII-a care a băut alcool împreună cu colegii, chiar în incinta școlii unde învăţa, până ce a ajuns în prag de comă alcoolică. Părinţii elevilor au depus plângeri pentru proasta gestionare a situaţiei de către cadrele didactice, și opinia publică așteaptă primele concluzii ale anchetei deschise de poliţie. Un incident frapant și nu prea pentru cadrele didactice care povestesc că identifică mai mult sau mai puţin frecvent elevi băuţi în sala de clasă. Și, de asemenea, o știre care confirmă îngrijorările celor care știu că suntem pe locuri fruntașe în Uniunea Europeană la cantitatea de alcool consumată și că nici datele despre consumul de alcool în rândul elevilor din România nu arată deloc bine.

În topul ţărilor cu consum ridicat de alcool

România ocupă locul al treilea în Uniunea Europeană la cantitatea de alcool consumată și un nefericit loc doi în clasamentul ţărilor cu cel mai dăunător model de consum, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional pentru Sănătate Publică. Consumul de alcool la populaţia în vârstă de 15 ani și peste este de 14,4 litri de alcool pur de persoană pe an, cantitatea consumată fiind în creștere în ultimul deceniu. Prin comparaţie, consumul anual de alcool la nivel mondial este de 6,3 litri de alcool pur pe cap de persoană, iar Europa înregistrează un consum de 10,9 litri de alcool pur/persoană.

Potrivit datelor publicate de Ministerul Sănătăţii în 2011, în România mor anual 17.000 de persoane din cauza consumului de alcool, jumătate dintre acestea fiind în perioada activă a vieţii. Mortalitatea la vârstă adultă din cauza alcoolului este de 3 ori mai mare la bărbaţii din România și de 1,5 ori mai mare la femei, comparativ cu media Uniunii Europene. De fapt, peste 14% din anii potenţiali de viaţă în rândul populaţiei feminine şi 25,4% din anii potenţiali de viaţă ai bărbaţilor sunt pierduţi prin decese legate de alcool, în condiţiile în care oricum România are una dintre cele mai reduse speranţe de viaţă din Uniunea Europeană.

Consumul săptămânal de alcool în rândul copiilor români de 11-15 ani plasează România pe printre primele locuri din Europa.

Potrivit cercetărilor ESPAD (Proiectul European de Cercetare în Școli privind Consumul de Alcool și alte Droguri), 78% dintre adolescenţii români de 16 ani au consumat cel puţin o dată o băutură alcoolică. O cincime dintre fete și 40% dintre băieţii de 15 ani au început să consume alcool de la 13 ani sau chiar mai devreme, consumul săptămânal de alcool în rândul copiilor români de 11-15 ani plasând România pe primele locuri din Europa, arată studiile realizate de reţeaua internaţională de supraveghere Health Behaviour in School-aged Children (HBSC) și Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

Îţi va plăcea să citești și:

Alcoolic în România

În faţa unei realităţi câtuși de puţin roz, ne-am aștepta ca părinţii să fie primii care încearcă să descurajeze consumul de alcool al copiilor, chiar dacă este vorba de o înghiţitură de alcool la ocazii mai mult sau mai puţin speciale, dar realitatea este că opiniile sunt împărţite. Și nu doar la noi.

De ce permit părinţii degustarea alcoolului în copilărie

Potrivit chestionarului aplicat în România, în Cehia și în Ungaria în timpul campaniei DRINKiQ, în perioada martie-aprilie 2021, 35% dintre români (și 16% dintre cehi, precum și 11% dintre maghiari) cred că mici cantităţi de alcool consumate de copii îi ajută pe aceștia să devină consumatori mai responsabili. În plus, deși aproape 60% dintre respondenţii români cred că au cunoștinţe bune sau excelente despre consumul de alcool, doar 2,5% au răspuns corect la toate întrebările care le testau aceste cunoștinţe. De exemplu, un număr mare de respondenţi au considerat, în mod fals, că femeile și bărbaţii de aceeași constituţie și care ingeră aceeași cantitate de alcool vor resimţi în mod egal efectele acestuia.

35% dintre români cred că mici cantităţi de alcool consumate de copii îi ajută să devină consumatori mai responsabili.

Faptul că peste o treime dintre români sunt în favoarea unui consum controlat de alcool la copii îi poate debusola doar pe aceia care nu știu că practica are rădăcini mai vechi și că există o mulţime de justificări pe care părinţii nu se sfiesc să le arunce în spaţiul public, convinși că ceea ce fac e în favoarea copilului lor.

Un articol publicat anul trecut de scriitoarea și blogeriţa Ioana Chicet Macoveiciuc despre toxicitatea obiceiului de a lăsa copiii să guste alcool a stârnit controverse printre părinţi, poziţionându-i în tabere adverse și aducând la lumină o serie de motive pro-consum (sau pro-înghiţitură).

Comentariile au arătat că nu există un consens între părinţi în legătură cu vârsta la care un copil poate fi lăsat să guste alcoolul – în timp ce unii consideră copiii pregătiţi la 16 sau 18 ani, alţii spun că e nerealist să te gândești că, la 14 ani, copiii n-ar fi găsit deja ocazia potrivită pentru a testa băuturile de acest gen. Desigur, sunt și dintre cei care cred că la vârsta de 10 ani sau chiar mai devreme câteva picături de alcool, eventual strecurate în sucul copilului, mai degrabă ajută decât strică. Și nu lipsesc nici poveștile (întotdeauna despre alţii) în care copii de un an sau mai puţin au primit în biberon sau în pahar doze simbolice sau ceva mai consistente din licoarea bahică.

Unii dintre cei care cred că o gură de alcool nu omoară pe nimeni, indiferent de vârstă, fac parte din categoria celor care au fost lăsaţi (sau chiar încurajaţi) de părinţi sau de bunici să guste din alcoolul băut la masă, adeseori produs în gospodărie, fără ca această îngăduinţă să-i fi aruncat mai târziu în patima alcoolului. Ba chiar i-ar fi ajutat să înceapă să deosebească „alcoolul de bună calitate” de cel îndoielnic din comerţ, să bea cumpătat în ocaziile în care nu mai erau sub supravegherea părinţilor și le-a adus „roșu în obraji”, semn de sănătate, după cum susţinea una dintre cititoarele articolului. Pofta, curiozitatea copilului și reacţiile nostime pe care le are acesta atunci când prima picătură de alcool ia contact cu papilele sale gustative sunt alte justificări aduse de părinţi.

Îţi va plăcea să citești și:

Consumul moderat de alcool

Unii părinţi mărturisesc că e greu de găsit „calea de mijloc”, în condiţiile în care în casă se savurează câte un pahar cu alcool, alţii cred că fiecare părinte știe ce e mai bine pentru copilul lui și, în final, sunt și cei care cred că studiile care spun că un copil nu trebuie să pună gura pe alcool sunt rupte de realitate, pentru că ei, prietenii și cunoscuţii lor au tot degustat vin, bere, ţuică sau ce era prin casă și „au ajuns cu toţii bine”.

Un studiu din 2017 a arătat că motivul cel mai frecvent pentru care părinţii australieni le permiteau copiilor să guste alcool era percepţia că prietenii acestora deja consumă alcool. Interesant este faptul că mulţi dintre părinţii care ofereau alcool copiilor aveau reguli stricte, practici parentale bune și monitorizau atent relaţiile copiilor, dar factorul major care îi determina să relaxeze regulile privind alcoolul era încercarea de a-i feri de un consum nepotrivit în anturajul lor, oferindu-le un model alternativ, declară Monika Wadolowski, coordonatoarea studiului.

Ce spun studiile despre degustarea alcoolului în copilărie

Vârsta medie la care o persoană începe să consume ocazional alcool a scăzut de la 17 ani și jumătate, în 1965, la 14 ani, în 2003, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional pentru Abuzul de Alcool și Alcoolism din SUA. Debutul timpuriu este însă legat, potrivit cercetătorilor, de o gamă largă de probleme medicale și sociale.

Copiii care au început să consume alcool la vârsta de 11 ani au fost de 4 ori mai predispuși să bea excesiv sau să se îmbete în timpul liceului, potrivit unui studiu realizat de Centrul pentru Studii privind Alcoolul și Dependenţa de la Universitatea Brown din SUA. Cercetătorii au constatat că aproape o treime dintre cei 561 de copii studiaţi (dintr-o școală gimnazială din Rhode Island) au început să consume alcool în general cu știinţa părinţilor. Deși studiul a reliefat o corelaţie între cele două variabile, fără a putea dovedi existenţa unei relaţii de cauzalitate, autorii susţin că permisivitatea părinţilor în legătură cu consumul de alcool transmite mesaje mixte copiilor.

Vârsta medie la care o persoană începe să consume ocazional alcool a scăzut cu 3 ani și jumătate în 4 decenii.

Un studiu olandez a investigat impactul pe care îl are consumul timpuriu de alcool în compania celui mai bun prieten, comparativ cu consumul în compania fraţilor sau a părinţilor, doar pentru a constata că, în ambele cazuri, acest comportament s-a asociat cu o problemă ulterioară în ce privește consumul. Luând în considerare tendinţa de creștere a consumului de alcool în timp, indiferent de contextul în care copiii încep să îl bea, autorii subliniază importanţa sensibilizării părinţilor în privinţa rolului pe care îl joacă în amânarea contactului copiilor cu alcoolul.

Copiii care consumă alcool în clasa a VII-a sunt mai predispuși decât neconsumatorii de aceeași vârstă să aibă probleme legate de învăţare, consum de substanţe și comportament delincvent înainte și în timpul liceului, dar sunt și mai susceptibili la probleme legate de angajare și un comportament violent ca adulţi tineri, potrivit unui studiu din 2003.

De asemenea, consumul de alcool (în special cel excesiv) la minori se asociază cu probleme de socializare, activitate sexuală neplanificată, violenţă fizică și sexuală, risc crescut de sinucidere și omucidere sau modificări în dezvoltarea creierului, cu efecte care pot persista de-a lungul vieţii.

NHS, instituţia de sănătate publică a Marii Britanii, recomandă amânarea consumului de alcool până la 18 ani, iar, dacă minorii aleg totuși să consume alcool, recomandarea este ca să nu o facă în niciun caz înainte de vârsta de 15 ani. Chiar și la 15 ani sau la vârste mai mari, alcoolul poate afecta funcţiile vitale și dezvoltarea organelor, iar consumul înainte de 14 ani are riscuri sporite asupra sănătăţii.

Gustarea ocazională a alcoolului sub supravegherea părinţilor este pe cât de comună, pe atât de subevaluată în ce privește riscurile, spun cercetătorii Universităţii din Buffalo, avertizând că debutul consumului înainte de 13 ani este un bun predictor al creșterii frecvenţei consumului și cantităţii de alcool în următorii ani.

De fapt, persoanele care raportează că au început să consume alcool înainte de vârsta de 15 ani sunt de 4 ori mai predispuse să întrunească criteriile pentru dependenţă de alcool mai târziu, potrivit unui studiu realizat acum două decenii de cercetători ai Institutului Naţional pentru Abuzul de Alcool și Alcoolism din SUA.

Debutul consumului înainte de 13 ani este un bun predictor al creșterii frecvenţei consumului și cantităţii de alcool în următorii ani.

Poate să pară logic pentru un părinte să permită câteva înghiţituri de vin copiilor acasă, într-un context aparent lipsit de riscuri, în care să înveţe consumul cu moderaţie, decât să-i lase să experimenteze cu prietenii, dar lipsesc dovezile care să arate că un astfel de comportament îi protejează. Dar, dimpotrivă, datele pe care le avem arată că efectul poate fi opus celui scontat, concluzionează dr. Luisa Dillner, director al British Medical Journal Publishing Group.

Cel mai probabil, raportul dintre riscuri și beneficii nu este cel mai bun punct de plecare în discuţia despre degustarea alcoolului în copilărie. După ce Universitatea din Washington a publicat studiul „Global Burden of Diseases”, cel mai amplu proiect de acest gen (a analizat tiparele de consum a 28 de milioane de persoane din 195 de ţări pe perioada unui deceniu), știm deja că nu există niciun nivel al consumului de alcool care să poată fi considerat fără riscuri.

De fapt, cu luni înainte de publicarea studiului, Societatea Americană de Oncologie Clinică a publicat o declaraţie în care recomanda limitarea expunerii tinerilor la reclamele făcute băuturilor alcoolice și o mai bună aplicare a legilor care interzic vânzarea de alcool celor care nu au vârsta legală de consum (21 de ani în toate statele SUA). Declaraţia citează dovezi despre asocierea dintre anumite tipuri de cancere și consumul moderat de alcool, iar profesorul Noelle LoConte, unul dintre semnatarii declaraţiei, subliniază că mesajul acesteia are o dublă ţintă: de a reduce consumul de alcool pentru cei care deja îl consumă și de a-i încuraja pe cei care nu beau să rămână abstinenţi.

Aceste recomandări pot fi cel puţin derutante pentru consumatorii de alcool (dar și pentru o parte a experţilor). Pe pe altă parte, de ani de zile, statisticile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii arată că alcoolul reprezintă principalul factor de risc pentru mortalitate prematură și dizabilitate în rândul categoriei de vârstă 15-49 de ani, fiind responsabil pentru 10% din mortalitatea înregistrată la această grupă și pentru 13,5% din totalul deceselor înregistrate în rândul tinerilor de 20-39 de ani.

Cu toate aceste date pe masă, de ce beneficii majore s-ar mai putea prevala părintele care îi oferă copilului o gură de alcool „ca să vadă și el cum e”?

Carmen Lăiu este redactor Semnele timpului și ST Network.