Halucinaţiile din timpul nopţii – între mit și realitate

237

Senzaţia neputinţei de a se mișca noaptea, când se trezesc brusc din somn, le este familiară multor oameni. Unii susţin, chiar, că astfel de momente sunt însoţite de sentimentul bizar al unei prezenţe malefice în aceeași încăpere cu ei.

Explicaţia fenomenului, cunoscut sub numele de „paralizie în somn", are baze știinţifice, în ciuda credinţei populare că implicarea supranaturalului este de netăgăduit.

Această stare, care înseamnă de fapt să fii conștinent, dar să nu te poţi mișca, este determinată de neconcordanţa dintre creier și corp și apare mai exact atunci când creierul se trezește din starea de REM (rapid eye movement), dar mușchii corpului continuă să fie relaxaţi până la limita paraliziei. Resposabile de amorţirea mușchilor par a fi două substanţe chimice din creier – glicina și GABA – spun specialiștii.

Paralizia în somn poate fi acompaniată de manifestări precum: senzaţia de sufocare, halucinaţiile, impresia unor prezenţe stranii în apropiere, sentimentul căderii în gol, al zborului sau al separării de trup.

Studiile de specialitate arată că paralizia în somn, deși este perfect inofensivă, poate avea efecte negative asupra celor care o experimentează (al căror număr variază între 5% și 60% din populaţie), atunci când aceștia nu îi înţeleg cauzele.

O cercetare recent efectuată în Canada, asupra unui număr de 293 de persoane (majoritatea femei), demonstrează că, dintre subiecţii care traversează episoade de paralizie în somn, cei mai afectaţi din punct de vedere psihologic sunt cei cu o gândire intuitivă, care cred că fenomenul are explicaţii supranaturale, simţindu-se înspăimântaţi de halucinaţiile trăite.

La polul opus, cercetarea arată că persoanele înclinate spre gândirea analitică interpretează această stare ca fiiind rezultatul unor cauze naturale sau știinţifice, fiind astfel mai puţin vulnerabile la nivel psihologic atunci când o parcurg.

Pentru unele persoane, paralizia în somn este o experienţă singulară în viaţă, însă pentru altele aceasta poate reveni constant, situaţie în care specialiștii recomandă implicarea unui medic, putând fi vorba despre o tulburare gravă de somn.