Motivaţia scăzută, un efect al alimentaţiei

1693

Oricine știe că o dietă nesănătoasă înseamnă surplus de kilograme sau obezitate și anumite boli derivate de la aceasta, dar acum oamenii de știinţă au descoperit și alte moduri în care afectează o dietă bazată pe alimente procesate.

În cadrul unui studiu recent, publicat în Physiology & Behavior, a fost analizată legătura dintre hrana procesată și nivelul de motivaţie. Oamenii de știinţă au analizat reacţiile și comportamentul șobolanilor, după ce aceștia au fost hrăniţi cu alimente sărace în grăsime, dar bogate în zaharuri și alte produse rafinate. Cercetătorii au constatat că, în afară de faptul că erau mai grași decât alţii, erau mai puţini motivaţi să muncească pentru a obţine o recompensă, notează latimes.com.

Studiul, condus de Aaron Blaisdell, s-a desfășurat pe un eșantion de 32 de șobolani femele. Jumătate dintre acestea au fost hrănite cu o dietă sănătoasă, bogată în carbohidraţi complecși, iar cealaltă jumătate cu junk- food, fără grasime, dar bogată în carbohidraţi simpli. După două luni, oamenii de știinţă au observat că șobolanii din cea de-a doua categorie se îngrășaseră. După șase luni, au hotărât să facă un experiment să vadă în ce măsură fusese afectat gradul lor de motivaţie.

În primul rând, șobolanii au fost mutaţi într-un loc nou, unde au fost învăţaţi să apese o singură dată pe o pârghie pentru a primi în schimb o linguriţă de apă dulce. După aceea, oamenii de știinţă au schimbat regulile, obligându-i pe șobolani să apese pe pârghie de trei ori, apoi de șase ori ș.a.m.d. pentru a obţine premiul. Ambele categorii de șobolani erau din ce în ce mai obosiţi atunci când realizau acest exerciţiu, dar cei mai grași, adică cei cu o dietă nesănătoasă, oboseau mai repede și aveau nevoie de perioade mai lungi de odihnă, înainte de a încerca din nou să obţină recompensa. Blaisdell spune că, într-un interval de 30 de minute, șobolanii din prima categorie au făcut o singură pauză de 5 minute, în timp ce șobolanii din a doua categorie au făcut o pauză de 10 minute.

Deși poate părea contradictoriu sau fals, Blaisdell a concluzionat că ambele categorii de șobolani aveau același nivel de energie, motiv pentru care trebuia să existe altă explicaţie pentru diferenţa de comportament. El a spus că este posibil ca o dietă bogată în produse rafinate să producă anumite schimbări la nivelul proceselor chimice ale creierului. Un alt om de știinţă, coleg cu Blaisdell, a observat că, atunci când sistemul de dopamină al șobolanilor este mai scăzut sau distrus, aceștia sunt mai predispuși să renunţe mai repede atunci când este vorba de un exerciţiu în urma căruia obţin un premiu. Potrivit lui, dietele care provoacă obezitatea ar putea deregla, de asemenea, sistemul de dopamină.

Rezultatele nu sunt concludente, fiind necesare mai multe studii în domeniu, însă aceste descoperiri arată că o dietă nesănătoasă, în afară de obezitate, provoacă și alterări cognitive. Blaisdell avertizează asupra faptului că ceea ce este adevărat în dreptul șobolanilor poate fi adevărat și în al oamenilor. El a mai subliniat faptul că, în ciuda opiniei larg răspândite a faptului că oameni devin obezi din cauza faptului că sunt leneși, datele acestui studiu sugerează că obezitatea provocată de o dietă necorespunzătoare este una dintre cauzele lipsei de motivaţie și a trândăviei și nu invers.