Alimente de consumat oricând pentru o tensiune mai bună

281

Hipertensiunea este cea mai frecventă boală cardiacă și ce o face periculoasă nu este doar faptul că se constituie într-un factor de risc pentru infarct și alte tulburări ale inimii, ci și faptul că nu oferă niciun avertisment. Cu toate acestea, specialiștii spun că există pași mici pe care îi putem face cu ușurinţă pentru a preveni apariţia hipertensiunii.

Tensiunea arterială are două valori, denumite „sistolică” și „diastolică”. Valoarea mai mare, citită prima, denumită „tensiunea sistolică”, este determinată în principal de forţa cu care inima trimite sângele în artere. Valoarea mai mică, citită a doua, denumită „tensiunea diastolică”, este determinată în principal de rezistenţa pereţilor arterelor. Potrivit specialiștilor care scriu pe portalul Societăţii Române de Cardiologie, tensiunea arterială (prescurtată adesea în actele medicale ca „TA”) se măsoară în milimetri coloană de mercur (mm Hg). Valorile normale ale tensiunii arteriale sunt: mai puţin de 130 mm Hg tensiunea sistolică și mai puţin de 85 mm Hg tensiunea diastolică.

Dietele sănătoase pentru inimă sunt cele care se concentrează pe scăderea aportului de sare și pe creșterea aportului de calciu și potasiu prin alimentaţie. Vegetarienii și veganii, în special, tind să aibă tensiunea arterială semnificativ mai scăzută și un risc mai mic de hipertensiune arterială decât nevegetarienii, în parte datorită legumelor și fructelor (și fibrelor) pe care le consumă.

Ce alte alimente pot ajuta? Specialiștii recomandă să ne asigurăm un aport între 1.000 și 1.300 de miligrame de calciu în fiecare zi din alimente precum lapte și iaurt. Un raport din baza de date Cochrane, constituit pe recenzii sistematice, a evidenţiat că un aport de 1.500 mg a fost chiar mai eficient.

Acizii grași omega-3 din seminţele de in par a fi deosebit de benefici pentru prevenirea hipertensiunii arteriale. Acestea pot fi păstrate timp îndelungat la congelator și râșnite, apoi presărate peste iaurt sau consumate împreună cu cereale la micul dejun ori pe post de pesmet. Măcinarea este importantă pentru că organismul uman nu poate extrage substanţele nutritive din seminţele întregi. Măcinate însă, specialiștii spun că putem consuma până la două linguri pe zi, cu efecte notabile.

Printre sfaturile evidenţiate de experţi în Journal of Nutrition se mai găsesc recomandarea de a consuma din belșug usturoi, care are numeroase beneficii pentru sănătate, și cea de a bea ceai de hibiscus, foarte util în prevenirea și chiar ameliorarea tensiunii arteriale crescute.

Ema Jalbă-Șoimaru nota într-un material ST că scăderea în greutate cu 10 kilograme duce la scăderea tensiunii sistolice cu 9 mm Hg. Şi chiar dacă nu se ajunge la greutatea ideală, care înseamnă un indice de masă corporală (BMI) în jur de 21, dacă se atinge un indice de masă corporală de 25-27 se poate considera că s-a realizat un progres semnificativ.

Activitatea fizică regulată constituie a doua soluţie de scădere a tensiunii arteriale şi face parte din măsurile cele mai eficiente. Pentru ca efortul fizic să fie util, frecvenţa pulsului trebuie să crească la 2/3 din frecvenţa cardiacă maximă, adică 220 minus vârsta. De exemplu, pentru o persoană de 70 de ani, frecvenţa pulsului trebuie să fie cel puţin 220 minus 70, adică 150. Doar activitatea fizică de la locul de muncă de obicei nu este suficientă.

Anul trecut, cel mai amplu studiu genetic pentru etiologia hipertensiunii arteriale, efectuat pe mai mult de 1 milion de persoane din întreaga lume, a evidenţiat mai clar decât oricând ponderea eredităţii în apariţia acestei afecţiuni cardiologice. Studiul a arătat de asemenea că o parte din genele care intervin în etiologia hipertensiunii sunt vinovate și de apariţia altor afecţiuni – de exemplu, obezitatea sau funcţionarea deficitară a glandelor suprarenale. Gena APOE era cunoscută pentru asocierea ei cu boala arterială coronariană și cu boala Alzheimer, dar studiul a arătat că influenţează și tensiunea arterială.