Pesticidele, în război cu sănătatea oamenilor

187

Substanţele chimice ne invadează farfuriile. Ultimele studii ne atenţionează că ar trebui să fim mai atenţi atunci când decidem ce cumpărăm și, mai ales, ce mâncăm. Chiar alimente pe care le considerăm sănătoase pot genera efecte nedorite.

Un grup de lucru, Environmental Working Group’s (EGW), preocupat de problemele de mediu din SUA, a analizat 48 de fructe şi legume cultivate prin practici obişnuite şi a constatat că cel mai înalt nivel de substanţe chimice a fost găsit în căpșuni, spanac, nectarine, mere, piersici, ţelină, struguri, pere, cireşe, roşii, ardei graşi şi cartofi. Toate au fost testate pozitiv pentru o serie de pesticide şi au prezentat o concentraţie mare de substanţe chimice sintetice. În ciuda spălării şi chiar cojirii unora dintre fructe şi legume, în peste 36.000 de probe din produsele alimentare respective au rămas 178 de pesticide. Căpşunile au conţinut cel puţin 20 de pesticide.

Raportul anual al instituţiei suscită discuţii şi critici aproape permanente. Două studii din 2015 şi 2016 au arătat că aceste informaţii creează o barieră în calea consumului, a declarat Teresa Thorne, director executiv al Asociaţiei Producătorilor şi Fermierilor din California. În opinia ei, acest gen de rapoarte nu sunt necesare, fiindcă oamenii consumă prea puţine fructe şi legume şi ,,nu ne putem permite să mai adăugăm şi alte bariere care ţin de frică”. La rândul lor, reprezentanţii EWG admit că beneficiile pentru sănătate ale unei diete bogate în fructe şi legume depăşesc riscurile expunerii la pesticide, însă consideră că acei care-şi permit ar trebui să opteze pentru produsele organice, care sunt mai scumpe.

Pe de o parte, există voci care spun că pesticidele sunt indispensabile pentru agricultura intensivă. Argumentul decisiv în această privinţă constă în necesitatea unei producţii mai mari de hrană, care să fie disponibilă într-un timp scurt pentru o populaţie aflată în creștere. Pesticidele sunt considerate vitale în realizarea acestui deziderat.

Totuși, pesticidele nu sunt o condiţie esenţială pentru agricultura globală intens industrializată, potrivit unui raport al ONU, prezentat în urmă cu câteva zile. Concluzia a fost prezentată de experţi în alimentaţie și în managementul deșeurilor periculoase în cadrul Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU.

„E un mit”, insistă Hilal Elver, raportor ONU pentru dreptul la hrană. „Folosirea mai multor pesticide nu are legătură cu eradicarea foametei. Potrivit Organizaţiei pentru Hrană și Agricultură a ONU putem hrăni 9 miliarde de oameni, azi. Producţia este în creștere, dar problemele sunt sărăcia, inegalitatea și distribuţia”, susţine expertul, citat de The Guardian.

Raportul critică dur corporaţiile care produc pesticide pentru „negarea sistematică a daunelor”, „tactici agresive și imorale de marketing” și pentru un lobby insistent pe lângă structuri guvernamentale care a obstrucţionat reforme și a paralizat restricţiile globale în ce privește pesticidele. Experţii ONU sugerează că doar 35% din ţările în curs de dezvoltare au un sistem de reglementare a pesticidelor și, chiar și acolo unde există, implementarea e problematică. Majoritatea bolilor și chiar a deceselor se înregistrează în ţările în curs de dezvoltare, în condiţiile în care acestea sunt caracterizate de reglementări mai slabe, care nu sunt aplicate, în domeniul sănătăţii, mediului și a siguranţei populaţiei. De asemenea, sunt cazuri în care se produc pesticide pentru export în ţări în care a fost interzisă folosirea pesticidelor. În consecinţă, pesticidele au „impact catastrofic asupra mediului, sănătăţii umane și societăţii”, experţii estimând la 200.000 numărul deceselor anuale cauzate de otrăvirea generată de pesticide. Pentru raportorii ONU, există o singură soluţie pentru eradicarea acestui fenomen: „E timpul să creăm un proces global de tranziţie către mâncare și producţie agricolă mai sigure și mai sănătoase.”

Elver, care a vizitat Filipine, Paraguay, Maroc și Polonia, pentru documentare în vederea elaborării raportului, a declarat că „puterea corporaţiilor asupra guvernelor și asupra comunităţii știinţifice este extrem de importantă. Dacă vrem să ne ocupăm de pesticide, trebuie să ne ocupăm în primul rând de companii. Acesta este motivul pentru care facem apel la cuvinte dure. Acestea vor spune, desigur, că nu este adevărat, dar, de asemenea, există și mărturia oamenilor.”

Însă, conform spuselor lui Elver, mare parte din pesticide sunt folosite pe plantaţii de soia și ulei de palmier, nu pe culturi de plante care hrănesc oamenii. „Corporaţiile nu se ocupă de combaterea foametei, ci de agricultura la scară mare.”

Organizaţia pentru Alimentaţie și Agricultură a ONU (FAO) este de acord că o creștere a populaţiei implică și dificultăţi în ceea ce privește asigurarea necesităţilor de hrană. Se estimează că populaţia globală va crește de la 7 miliarde la 9 miliarde până în 2050. Totuși, în opinia experţilor, suntem capabili să hrănim 9 miliarde de oameni și azi, problema esenţială nu este neapărat una legată de producţie, ci de „sărăcie, inegalitate și distribuţie”.

DISTRIBUIE: