Într-o dimineaţă Cynthia LaPier s-a dus la supermarket cu un singur gând. După o privire peste umăr şi o verificare rapidă a ingredientelor de pe cutia de cereale, a scos din poşetă o rolă de autocolante făcute de mână şi a lipit unul pe cutie. Pe el scria „Avertisment! Poate conţine OMG (organisme modificate genetic)."

Întâmplarea relatată în NYTimes este exponentul unei realităţi pe care nimeni nu o ascunde. Pentru mai mult de un deceniu, aproape toate alimentele procesate în Statele Unite au în conţinut ingrediente din plante ale căror ADN a fost manipulat într-un laborator. Despre ele mulţi oameni de ştiinţă spun că nu prezintă nici un pericol. Dar suspiciunile consumatorilor legate de efectele biotehnologiei asupra sănătăţii şi mediului, alimentează o mişcare care solicită ca produsele alimentare de la culturile modificate genetic să fie etichetate, dacă nu eliminate.

Principiul de producere a unui orga­nism modificat genetic constă în prelevarea de material genetic, modificarea acestuia prin procedee de laborator şi introdu­cerea într-un alt organism, în vederea obţinerii de caracteristici noi.

Se comerciali­zează alimente prove­nite din trei tipuri de orga­nisme care au fost modificate ge­netic pentru rezistenţa la atacul insectelor, rezistenţa împotriva infec­ţiilor virale şi to­leranţa la ierbicide.

Există trei griji principale în privinţa efectului asupra sănătăţii: alergenicitatea, transferul gene­tic şi transferul natural al genelor transferate artificial la celelalte culturi.

În privinta alergenicităţii, nu au fost evi­denţiate efecte care să fie legate de alimentele modificate genetic.

Transferul de gene din alimentele mo­dificate genetic în organismul uman este foarte puţin probabil, spun experţii. Acest aspect este foarte important, mai ales pentru genele care induc rezistenţă la substanţe chimice, cum ar fi antibioticele. Tot experţii recomandă neutra­lizarea proceselor de transfer al genelor de rezistenţă la antibiotice.

Transferul natural în culturi şi amestecarea seminţelor provenite din culturile naturale cu cele provenite din culturile modificate genetic ar putea afecta siguranţa alimentelor.

Deşi Organizaţia Mondială a Sănătăţii a declarat că produsele modificate genetic pot creşte conţinutul nutritiv şi că ar îmbunătăţi sistemele de pro­ducţie a hranei, unii experţi afirmă că oamenii care trăiesc lângă câmpurile cu culturi modificate genetic ar suferi de simpto­me febrile, boli respiratorii, reacţii alergice.

Academia Americană de Medicină a Mediului a arătat că OMG constituie o ameninţare serioasă a sănătăţii, şi nu că doar în mod accidental pot exista legături între acestea şi efectele asupra sănătăţii.

Producători de alimente modificate genetic

SUA este cel mai mare produ­cător de organisme modificate genetic, reprezentând 68% din producţia globală. Este estimat că aproximativ 70% din to­talul ali­men­telor care sunt comerciali­zate au ingrediente modificate genetic.

Argentina este al doilea mare producător cu 23% din producţia globală, principala plantă modificată genetic fiind soia. Canada e al treilea produ­cător, cu un procent de 7% din produc­ţia globală, urmată de China, unde bumbacul şi orezul sunt principalele produse modificate.

Pe lângă posibilele probleme de sănătate, care nu sunt încă demonstrate pe deplin, apar şi efecte aspura mediului ambiant şi a faunei, producerea lor poate duce la o modificare a eco­­sistemelor. O informare corectă ar trebui să presupună, pe lângă furni­zarea de definiţii ştiinţifice şi etichetarea produselor, studii sociologice şi medicale de specialitate. Dar în timp ce în UE etichetarea alimentelor este obligatorie, în SUA nu este.

România, puntea spre OMG în Uniunea Europeană

„Toţi mâncăm produse modificate genetic astăzi, chiar dacă ştim sau nu ştim. Deci toţi mâncăm la ora actuală. Circa 90% din producţia de soia din lume este modificată genetic”, a declarat fostul ministru al Agriculturii din cabinetul Ungureanu, Stelian Fuia, la emisiunea „După 20 de ani”, difuzată la Pro TV. El a afirmat că până şi ciocolată are în compoziţie produse obţinute din organisme modificate genetic.

Ministrul a mai spus că în România există o legislaţie care obligă clar ca pe etichetă să scrie dacă produsul conţine organisme modificate genetic, însă nu a putut preciza dacă a văzut vreodată pe piaţa românească produse etichetate „OMG”.

Astăzi România mai cultivă suprafeţe foarte mici, nu mai mult de 300 de hectare de porumb modicat genetic, spune Fuia, însă în trecut „România a avut o experienţă cu aceste culturi modificate genetic, îndeosebi cu soia, şi în acel moment suprafaţa a crescut foarte mult…Eu în trecut am lucrat pentru o corporaţie profund implicată în acest fenomen. E un lucru cu care mă mândresc,” a adăugat fostul ministru al Agriculturii.

În martie anul trecut toată presa românească vuia în urma dezvăluirii unei telegrame WikilLeaks care sugera că americanii au încercat să folosească România ca un vector de relaxare a politicii europene în ceea ce priveşte bioteh­nologiile din agricultură, iar politicenii români au jucat duplicitar.

„Intensificându-şi acum eforturile în România, SUA vor avea un aliat european solid, cu interese şi convingeri comune cu ale Americii, care să combată în anii ce vin poziţia anti-OMG a UE”, se spune într-o telegramă trimisă la 18 ianuarie 2005, semnată de Thomas Delare, adjunctul ambasadorului Jack Dyer Crouch, conform Adevărul.

Într-o altă telegramă, tot anterioară integrării în UE, se spune că fermierii români sunt susţinători înverşunaţi ai folosirii seminţelor modificate genetic.

Cu toate că, în aşteptarea intrării în UE, Guvernul a interzis cultivarea de soia modificată genetic începând cu 2007, alianţa româno-americană pentru OMG-uri continuă şi după aderarea României la UE, precizează Adevărul.

Lista principalelor alimente despre care se ştie că sunt modificate genetic

1. Porumbul – a fost modificat să-şi dezvolte propriul insecticid. Monsanto a recunoscut că în SUA jumătate din culturile de porumb sunt modificate genetic. Şoarecii hrăniţi cu porumb modificat genetic au probleme de reproducere şi fertilitate.
2. Soia – modificată să reziste la ierbicide. Hamsterii hrăniţi cu soia OMG au probleme de înmulţire şi o rată ridicată a mortalităţii.
3. Bumbacul – proiectat să reziste ierbicidărilor. Mii de fermieri indieni au suferit afecţiuni ale pielii după expunerea la vata de bumbac OMG.
4. Papaya – o varietate rezistentă la un virus a fost introdusă în Hawaii în 1999.
5. Orezul – modificată genetic să conţină o mare cantitate de vitamina A. Se pare că există şi o varietate ce conţine gene umane care e cultivată pe teritoriul Statelor Unite.
6. Roşiile – au fost modificate pentru păstrare mai îndelungată pe rafturi. Într-un test vizând siguranţa roşiilor OMG, unele animale au murit la câteva săptămâni de la ingerarea unor astfel de tomate.
7. Rapiţa – uleiul de rapiţă se foloseşte la producerea de ulei comestibil şi de margarină. Şi mierea mai poate fi produsă din flori de rapiţă.
8. Produsele din lapte – s-a descoperit că 22% din vacile de pe teritoriul Statelor Unite au fost injectate cu hormon de creştere bovin recombinant (modificat genetic) – rbGH. Acest hormon produs de Monsanto determină vacile să-şi sporească producţia de lapte cu 15%. Laptele provenit de la astfel de vaci conţine un nivel ridicat de IGF-1 (Insulin Growth Factors – factori de creştere insulinici). Oamenii au de asemenea IGF-1 în organismul lor. Cercetătorii şi-au exprimat îngrijorarea, arătând că nivelurile sporite de IGF-1 în corpul uman au fost asociate cu cancere de colon şi de sân.
9. Cartofii – şoarecii hrăniţi cu cartofi modificaţi cu Bacillus thuringiensis var. Kurstaki Cry 1 au fost descoperiţi cu toxine în organism.
10. Mazărea – identificată ca fiind cauza unor răspunsuri imunologice la şoareci şi posibil la om.