De ce devin oamenii vegetarieni – patru motivaţii

1228

Cândva, denumirea de vegetarian era asociată cu activiştii pentru drepturile animalelor, cu cei interesaţi de sănătate sau cu adepţii unor religii (budiştii) sau culte (adventiştii de ziua a şaptea). Astăzi însă tendinţa este de acceptare şi chiar îmbrăţişare a unei asemenea diete, nu chiar definitiv, ci pe o perioadă determinată de timp. Iar motivele nu diferă prea mult de ceea ce suntem obişnuiţi să auzim.

Campanii precum „Lunea fără carne” , VB6 sau „Veganuary” (Ianuarie vegetarian) sunt doar câteva dintre motoarele care au pus în mişcare o tendinţă de a fi vegetarian ocazional (o dată pe săptămână sau după ora 18:00) sau pentru o perioadă scurtă de timp (30-60 de zile). Iar rezultatele sunt imediate, în primele două luni din ianuarie 2013, numărul celor care au decis să mănânce vegetarian a crescut cu 40%, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2012, arată un raport realizat de Vegan Society. Totodată, campania Veganuary a strâns 3.200 de persoane care sunt dispuse să renunţe la carne şi produse din carne part-time.

Ce îi motivează pe aceşti oameni

Un motiv al popularizării acestei diete este promovarea ei de către persoane celebre, precum fostul preşedinte american Bill Clinton, creatorul Microsoft, Bill Gates, dar şi celebrităţi din industria de divertisment, precum cântăreaţa Beyonce.

Dar principalul factor al deciziei de a deveni temporar vegetarian este preocuparea pentru starea de sănătate, potrivit lui Juliet Gellatley, directorul grupului vegan şi vegetarian Viva, din Marea Britanie. Cei care optează să renunţe la carne şi produse animale fie suferă, fie doresc să prevină o boală cardiovasculară sau un nivel crescut al colesterolului. Alţii doresc să evite pe cât posibil produsele bogate în hormoni şi chimicale, care pot afecta starea de sănătate pe termen lung. Iar alţii doresc să slăbească după perioada sărbătorilor şi văd o dietă vegetariană ca pe un mod potrivit de a se detoxifica.

Un al doilea motiv este unul de ordin etic: tratamentul animalelor în abatoare, descris cu lux de amănunte în documentare care au devenit foarte celebre, precum Earthlings. Spaţiul mic în care sunt obligaţi să stea puii de găină, tăierea ciocului, injectarea cu hormoni încă din ou pentru a creşte mai repede sunt – toate – motive frecvent invocate de cei care aleg să fie vegetarieni, chiar şi temporar.

Un al treilea factor, e drept mai puţin împărtăşit, este cel legat de preocuparea pentru mediul înconjurător. Consumarea unei cantităţi mai mici de produse animale ne ajută să reducem amprenta de carbon şi să limităm defrişările masive făcute de fermierii care caută păşuni mai largi pentru ovine sau bovine. De asemenea, grânele necesare pentru hrănirea animalelor ar fi suficiente pentru hrănirea săracilor lumii, care numără un miliard, potrivit estimărilor ONU, explică reprezentanţii Vegetarian Voice.

În cele din urmă, vegetarianismul are şi o componentă religioasă în hinduism şi budism, care văd abţinerea de la consumarea de carne ca o pledoarie convingătoare în favoarea nonviolenţei şi împlinirii spirituale. De asemenea, adventiştii de ziua a şaptea sunt cunoscuţi datorită studiilor care au demonstrat că sunt mai longevivi şi mai sănătoşi decât media globală.

Însă indiferent de motivaţie, se constată că a avut loc „o schimbare de atitudine de proporţii seismice” în ceea ce priveşte dieta vegetariană, explică Gellatley într-un material pregătit de BBC.

Beneficiile dietei vegetariene

Dincolo de numeroasele mituri care înconjoară acest subiect, beneficiile sunt consistente. Pe de o parte, foarte multe (mai exact 70%) dintre bolile pe care le avem sunt cauzate de dietă, explică fostul chirurg general C. Everett Koop. Pe de altă parte, vegetarianismul poate nu doar să vindece, ci şi să prevină îmbolnăvirea şi să contribuie la longevitate.

În primul rând, vegetarienii prezintă un risc cu 50% mai mic decât cei care au o dietă bazată pe produse animale de a se îmbolnăvi de afecţiuni cardiovasculare. Cei care au obişnuit să mănânce carne, dar devin vegetarieni, reuşesc să scadă riscul de infarct sau accident vascular cerebral cu 15%. Riscul devine de numai 4% dacă renunţă şi la ouă, şi la produsele lactate.

În al doilea rând, anumite tipuri de cancer (precum cel de prostată, sân, colon) sunt evitate, arată un studiu efectuat de International Journal of Cancer. Femeile care consumă carne prezintă un risc de a se îmbolnăvi de cancer de sân de patru ori mai mare decât femeile vegetariene.

În al treilea rând, o dietă vegetariană poate ajuta la scăderea în greutate, cu condiţia ca vegetarienii să nu consume prea multe dulciuri sau carbohidraţi. Aceasta se datorează faptului că o dietă bazată pe plante, fructe, legume şi seminţe conţine mai puţine calorii şi grăsimi saturate, comparativ cu dieta obişnuită celor nonvegetarieni.