România pierde 15% din PIB din cauza sănătăţii precare

151

Sănătatea precară din România aduce pierderi de până la 18,6 miliarde de euro, respectiv 15 % din PIB-ul din anul 2010. În schimb, România ar economisi pănă la 6,7 milioane de euro dacă starea sănătăţii populaţiei ar ajunge la nivelul mediu din Uniunea Europeană, indică un nou studiu al Institutului de Prognoză Economică.

„Industria farma din România a ajuns, în acest moment, la un nivel general de taxare similar cu cel din industria jocurilor de noroc. Acest lucru are repercusiuni directe asupra societăţii și a economiei românești, putând determina ieșirea de pe piaţă a unor jucători importanţi, cu consecinţe nefaste atât pe plan economic, cât și social. Pe de altă parte, dacă ne uităm la productivitatea muncii, pierdem foarte mult și prin faptul că starea de sănătate a românilor este considerabil mai proastă decât în alte ţări, lucru ce se traduce prin pierderi economice concrete. Studiul demonstrează încă o dată că sistemul de sănătate din Romania este profund subfinanţat", a declarat Lucian Albu, directorul Institutului de Prognoza Economică din cadrul Academiei Române și unul dintre autorii studiului, potrivit Mediafax.

Conform studiului, România se clasifică printre ţările cu „cea mai mare povară a bolilor din cadrul ECE”, pierzând în medie aproape 16.000 de ani de viaţă activă la 100.000 de persoane într-un ciclu de viaţă, măsuraţi prin indicatorul „ani de viaţă ajustaţi în funcţie de incapacitate" (DALY) ca şi consecinţă a bolilor sau leziunilor (76% boli netransmisibile, din totalul DALY). Deși există posibilităţi concrete pentru a reduce DALY, soluţiile, privind implementarea unor politici pentru a creşte accesul populaţiei la tratamente inovatoare depind doar de guvern.

Autorităţile publice stabilesc preţurile medicamentelor eliberate pe bază de prescripţie medicală, astfel, industria farmaceutică este considerată una dintre industriile cele mai puternic reglementate din lume. Importul produselor farmaceutice reprezintă sursa principală pentru consumul intern de medicamente.

În România medicamentele sunt importate de către distribuitori la un preţ foarte mic pe care ulterior aceștia le re-exportă pe alte pieţe, la preţuri mai mari. „Practicat la scară largă, comerţul paralel poate duce la un deficit de medicamente pentru piaţa internă, cu consecinţe sociale şi economice negative”, potrivit studiului.