Studiu Loma Linda remarcă legătura dintre calitatea alimentaţiei de zi cu zi și sănătatea psihică

623

Un studiu efectuat de o echipă de cercetători din cadrul Universităţii Loma Linda se adaugă unui volum crescând de initiative știinţifice care observă existenţa unei legături între calitatea alimentaţiei de zi cu zi și sănătatea psihică.

Sănătatea psihică precară se asociază adesea cu o dietă de slabă calitate, iar lucrul acesta nu pare a fi influenţat de caracteristicile personale ale subiecţilor analizaţi, cum ar fi sexul, nivelul de educaţie, vârsta, statutul marital și nici chiar veniturile. Aceasta este principala concluzie a studiului publicat de cercetătorii de la Loma Linda în International Journal of Food Sciences and Nutrition. Potrivit cercetătorilor, adulţii care consumau alimente nesănătoase erau mai predispuși decât ceilalţi să declare simptome aparţinând unor diverse tulburări de ordin psihic, moderate sau severe.

Rezultatele sunt în acord cu alte studii care au urmărit existenţa unei legături între alimentaţie și sănătatea psihică, susţine Jim E. Banta, profesor asociat la Loma Linda University School of Public Health și coordonator al studiului. În trecut, aportul crescut de zahăr a fost deja asociat cu tulburările bipolare, iar consumul de alimente prăjite, de alimente cu un conţinut ridicat de zahăr și cerealele procesate au fost asociate cu simptome de depresie. „Atât studiul nostru, cât și cele anterioare pot avea implicaţii foarte mari pentru tratamentele folosite în medicina comportamentală”, a spus Banta, citat de Adventist Review. „Poate că a sosit timpul să privim mai atent la rolul alimentaţiei în ceea ce privește sănătatea psihică, pentru că s-ar putea ca alegerile care formează o alimentaţie sănătoasă să contribuie și la sănătatea psihică. E nevoie de mai multe studii înainte să punem spune cu precizie lucrul acesta, însă dovezile de până acum indică spre acest fapt.”

Profesorul a subliniat însă că asocierea descoperită între o alimentaţie slabă calitativ și bolile mintale nu reprezintă neapărat o relaţie cauzală. Cu alte cuvinte, nu este încă cert dacă dieta este (singura) responsabilă pentru starea precară de sănătate psihică sau dacă, invers, boala psihică determină alegeri nesănătoase în ceea ce privește dieta. Însă legătura dintre cele două rămâne un aspect de luat în calcul de către cadrele medicale care administrează tratamente ce ţin de medicina comportamentală.

Autorii studiului spun că acesta furnizează „dovezi în plus că politicile publice și practica medicală ar trebui să vizeze mai mult îmbunătăţirea calităţii alimentaţiei celor care se luptă cu probleme de sănătate psihică.” Cercetarea menţionează de asemenea că „intervenţiile alimentare pentru persoanele cu tulburări psihice ar trebui să vizeze mai ales tinerii adulţi, persoanele cu mai puţin de 12 ani de educaţie și persoanele care suferă de obezitate”.

La nivel tehnic, studiul s-a bazat pe intervievarea telefonică a peste 240.000 de persoane adulte din statul american California, într-un interval de 10 ani, mai exact între anul 2005 și 2010. Informaţiile au fost culese în cadrul sondajului multianual California Health Interview, care include informaţii demografice detaliate, precum și informaţii legate de starea de sănătate și sănătatea comportamentală. Sondajul a relevat că aproape 17% dintre adulţii californieni suferă de o boală psihică, 13,2% dintre ei suferind de tulburări moderate, în timp ce 3,7% suferă de tulburări psihologice severe.