După 3 decenii fără descoperiri-cheie, cercetătorii găsesc un superantibiotic

373

O echipă americană de cercetători a descoperit un antibiotic puternic, ce ar putea revoluţiona o gamă foarte largă de tratamente. Antibioticul are particularitatea de a lupta cu microbii prevenind ca, în timp, aceștia să devină rezistenţi la el. În plus, descoperirea reprezintă un mult-așteptat imbold pentru un domeniu de cercetare care nu a mai venit cu nimic nou de câteva decenii bune.

Oamenii de știinţă au folosit o metodă inovatoare de cultivare a bacteriilor, operaţiune în urma căreia au rezultat 25 de noi antibiotice. Dintre acestea, unul a fost catalogat drept „foarte promiţător”.

Este vorba despre teixobactină, care s-a dovedit a fi eficientă în combaterea diareei provocate de Clostridium difficile, în combaterea stafilococului auriu, care stă la originea unor infecţii alimentare, ducând chiar la septicemie, şi a bacteriei tuberculozei, Mycobacterium tuberculosis. Toate cele trei bacterii amintite au dobândit rezistenţă faţă de antibioticele clasice.

Rezistenţa la antibiotice ar putea duce la decesul a 10 milioane de persoane pe an, la nivel global, până în 2050, cauzând şi o diminuare a PIB-ului mondial cuprinsă între 2 şi 3%, apreciază o comisie de experţi alcătuită de guvernul britanic, citată de Agerpres.

„Această descoperire este promiţătoare pentru dezvoltarea viitoare a antibioticelor şi este o oportunitate de a relansa cercetarea în acest domeniu”, a declarat profesorul Kim Lewis, de la Universitatea Northeastern din Boston, subliniind faptul că rezistenţa dobândită faţă de antibiotice „provoacă o criză a sistemelor de sănătate publică”.

Cea mai recentă clasă de antibiotice care a ajuns să fie folosită în mediul clinic a fost descoperită în urmă cu 30 de ani, notează BBC. Anii ’50 și ’60 au fost cei mai prolifici pentru descoperirea de antibiotice, iar din 1987 nicio descoperire în domeniu nu a mai fost atât de semnificativă încât să fie integrată în practica medicală.

Descoperirea de faţă, publicată de jurnalul Nature, a fost catalogată drept „revoluţionară”, iar experţii consideră că este doar „vârful aisbergului”.

Cercetătorii de la Northeastern University, din Boston, care au făcut descoperirea, au apelat la sursa clasică pentru aproape toate antibioticele: solul.

Foto: Wikimedia

Alina Kartman
Alina Kartman face parte din echipa permanentă de redactori ST. Are peste 9 ani de experiență în presa online din România și, atunci când nu scrie pentru ST, îmbină jurnalismul cu videografia și copywriting-ul la studioul KiteMedia.