Trei neurologi cu reputaţie explică de ce iubim muzica

1345

Deși muzica este o experienţă profund subiectivă și conectată la mediul cultural, oamenii de știinţă au constatat că efectele ei chimice asupra organismului sunt mai mult sau mai puţin constante în rândul rasei umane.

Creierul reacţionează faţă de muzica preferată la fel cum reacţionează faţă de o mâncare gustoasă sau chiar faţă de droguri. Neurologii citaţi de revista Nature Neuroscience explică faptul că în toate cele trei situaţii menţionate, experienţa plăcerii este generată de secreţia unei substanţe numită dopamină.

Dopamina este un element fundamental al circuitului cerebral de motivare: atunci când se secretă, produce plăcere, iar plăcerea ne face să dorim să repetăm acţiunea care a dus la generarea ei. „Un singur ton nu poate produce plăcere. Însă o serie de tonuri aranjate într-un anumit fel poate genera mai multă plăcere decât oricare altă experienţă umană. Este uimitor cum cortexul cerebral urmărește aceste tonuri în timp real anticipând și construind simultan,” a explicat, pentru The Guardian, Valorie Salimpoor, de la Universitatea McGill (Montreal).

Trei reputaţi neurologi și autori prolifici prezintă perspectiva lor asupra modului în care muzica interacţionează cu omul, antrenându-i emoţiile și raţiunea într-un joc în care nici cei mai mari oameni de știinţă nu mai pot distinge unde se termină creierul și unde începe inima.

Daniel Levintin

Există o regiune a creierului care reacţinează la „sex, droguri și rock’n’roll” susţine specialistul în psihologie cognitivă și neuroștiinţe Daniel Levintin, autor al cărţii This Is Your Brain on Music: The Science of a Human Obsession. Cartea sa este o încercare foarte apreciată de a descifra misterul cerebral al plăcerii umane pentru muzică. Levintin atacă probleme precum diversitatea gusturilor muzicale și ce face dintr-un simplu om, un expert în muzică.

Oliver Sacks

Este ceva în muzică ce poate să ne transforme gândirea, comportamentul și chiar creierul. În căutarea acestui ceva a pornit neurologul Oliver Sacks, în cartea Musicophilia: Tales of Music and the Brain. Sacks descrie modul în care cele mai simple armonii muzicale pot genera transformări extreme ale vieţilor.

 Aniruddh Patel

Aniruddh Patel, muzician și unul dintre cei mai apreciaţi neurologi contemporani contestă presupunerea multor oameni de știinţă cum că muzica și limbajul s-au dezvoltat independent. El propune cititorilor, în Music, Language, and the Brain, să călătorească până în Grecia Antică pentru a înţelege mai bine originile relaţiei omului cu muzica. Muzica, pe care Patel o definește ca fiind „sunet organizat în timp, creat pentru, sau perceput ca experienţă estetică.”