Comportamentul tău în mediul digital arată cine ești cu adevărat? Mai mult, reprezintă valorile și acţiunile organizaţiilor din care faci parte și pe care, într-un fel sau altul, le reprezinţi?
Ţi-ai căutat vreodată numele pe Google sau ai căutat informaţii despre o organizaţie cu care este asociat? Ai putea fi surprins de ceea ce găsești. Întrebarea din titlul acestui articol cere un răspuns și este relevantă, strategică și actuală. Ea este strâns legată de valorile spirituale ale unei persoane și de eficienţa mărturiei creștine.
Mulţi oameni au studiat și au vorbit despre reputaţie. Teoreticieni precum Fombrun[1] afirmă că reputaţia unei organizaţii are întotdeauna de-a face cu percepţiile. William Benoit[2] explică faptul că percepţia este mai importantă decât realitatea.
Acţiunile care sunt atribuite unei organizaţii sunt cele care vor avea un impact asupra publicului.
Mário Rosa[3], un specialist brazilian care a scris mai multe cărţi despre reputaţie și gestionarea crizelor, a fost consilier al multor figuri publice și a susţinut conferinţe pe această temă. Rosa afirmă că reputaţia este un bun la care trebuie să se lucreze continuu. Ea nu este niciodată statică sau definitivă. Nu este o medalie care poate fi păstrată într-un loc sigur, departe de orice fel de risc sau ameninţare. Reputaţia online se construiește și se remodelează în fiecare zi. Reputaţia online a unei organizaţii (companie, biserică etc.) reprezintă imaginea, percepţia pe care oamenii și-o formează pe baza a ceea ce citesc și experimentează în interacţiunile lor directe și online cu organizaţia respectivă. În cazul persoanelor fizice, reputaţia este percepţia pe care o au oamenii după ce interacţionează cu o persoană faţă în faţă, prin telefon și e-mail și observând mesajele și fotografiile postate de aceasta în mediul online. Prin urmare, nu este suficient doar să părem că suntem ceea ce postăm în mediul digital. Oamenii trebuie să ne și creadă.
Trebuie să existe coerenţă între acţiunile și postările noastre. Ar trebui să fim precauţi atunci când distribuim postări și link-uri și să verificăm informaţiile, pentru a evita diseminarea știrilor false. De asemenea, este nevoie să fim atenţi la ceea ce postează alţii despre noi. Oamenii pot împărtăși, în mod răuvoitor sau fără intenţii rele, informaţii eronate despre noi, susţinând că gândim într-un anumit mod – iar părerile lor să fie accesibile tuturor celor din mediul online. Putem căuta periodic pe Google ce spun alţii despre noi, pentru a lua măsuri de eliminare a conţinutului inexact și rău intenţionat. Acest lucru ne ajută să ne protejăm reputaţia online și să ne asigurăm că informaţiile eronate legate de persoana noastră nu sunt vizualizate de un număr mare de persoane.
Reputaţia online a individului
Reputaţia pe care ne-o construim în mediul online este suma mai multor lucruri. Ea are legătură cu ceea ce găsesc oamenii atunci când ne caută numele pe Google, cu ceea ce postăm în social media, cu ceea ce publicăm pe site-uri sau bloguri, cu comentariile noastre pe conturile de pe reţelele de socializare, cu ceea ce scriem în recenziile unor produse și servicii, precum și cu ceea ce alte persoane postează despre noi. Prin urmare, reputaţia are o dublă influenţă: nu numai asupra propriei vieţi, ci și asupra relaţiei noastre cu ceilalţi.
Chiar dacă mulţi oameni susţin că nu le pasă de ceea ce cred alţii, aceste opinii sunt într-adevăr importante. Fie că este pozitivă sau negativă, percepţia pe care alţii o au în legătură cu noi are o influenţă semnificativă și de durată. Este un aspect despre care până și scriitorii biblici și-au exprimat preocuparea: „Un nume bun este mai de dorit decât o bogăţie mare şi a fi iubit preţuieşte mai mult decât argintul şi aurul” (Proverbe 22:1); „Mai mult face un nume bun decât untdelemnul mirositor şi ziua morţii decât ziua naşterii” (Eclesiastul 7:1).
Cum ţi-ar plăcea să fii văzut de oameni?
Mulţi oameni, în special tinerii, vor să fie plăcuţi, dar nu se gândesc prea mult la impresia pe care o creează atunci când distribuie fotografii pe reţelele de socializare sau scriu mesaje într-un mod necugetat sau iresponsabil. Acest lucru se poate întâmpla, de exemplu, în timpul unei petreceri de weekend. Dar aceste imagini, chiar dacă sunt șterse ulterior, pot fi totuși copiate, ajungând astfel la mii de persoane. Acest lucru ne poate afecta imaginea.
Evident, mă refer la fotografiile postate care, într-un fel sau altul, contrazic ceea ce spunem că suntem. În plus, există situaţii în care altcineva postează fotografii cu noi, fără să aibă permisiunea noastră. În acest caz, putem obţine asistenţă juridică pentru a urmări în justiţie persoana care ne folosește abuziv imaginea.
Este important să ne întrebăm: Fotografiile pe care le fac publice mă vor împiedica să găsesc un nou loc de muncă (sau ar putea contribui la concedierea mea)? Ce va crede viitorul meu partener despre aceste fotografii? Cum vor influenţa ele mărturia mea creștină la școală sau la serviciu? Ce spun ele despre organizaţia sau organizaţiile pe care le reprezint?
Fotografiile și comentariile postate pe reţelele sociale devin o parte a identităţii din mediul digital. Acestea pot fi accesate de angajatorii actuali și de cei viitori, de partenerii de afaceri și de alte persoane strategice pentru cariera sau viaţa personală. În prezent, marile companii iau în considerare comportamentul digital al persoanelor care caută un loc de muncă. Unii angajatori verifică postările online ale celor pe care se gândesc să-i angajeze. Organizaţiile nonprofit și agenţiile guvernamentale pot examina postările online ale celor care vor să devină voluntari. Prin urmare, este esenţial să avem grijă de reputaţia pe care ne-o construim.
Reputaţia online și organizaţiile pe care le reprezentăm
Reputaţia reprezintă totuși mai mult decât modul în care ne văd ceilalţi. Aceasta include congruenţa dintre ceea ce spunem că suntem și ceea ce percep ceilalţi. Reputaţia implică coerenţă și consecvenţă. Mediul digital reprezintă cea mai utilizată sursă de informaţii despre oameni, produse sau organizaţii. Comportamentul pe care îl avem în mediul digital exprimă ceea ce suntem? Susţine el valorile și acţiunile organizaţiilor din care facem parte și pe care le reprezentăm în vreun fel?
Biblia atinge această problemă. Primii ucenici ai lui Hristos au început să contribuie la crearea imaginii unui sistem de credinţe necunoscut, care se deosebea de iudaism și de alte religii de la acea vreme. Faptele apostolilor 2:47 consemnează că modul în care au trăit primii creștini a câștigat simpatia celor din jur. Acesta a fost rezultatul construirii imaginii și, prin urmare, al construirii reputaţiei. Oamenii au observat modul în care acţionau creștinii și astfel și-au format o părere despre creștinism. Același lucru s-a întâmplat și cu tânărul lider Timotei; pasajul din Faptele 16:1-2 sugerează că oamenii din Listra și Iconiu își formaseră o imagine bună despre el. Pavel nu a ezitat să îl ia ca tovarăș de slujire – acţiunile lui Timotei erau compatibile cu ceea ce era de așteptat de la un creștin și de la creștinismul lui, așa că marele apostol nu a ezitat să folosească apelativul „copilul meu” (2 Timotei 2:1).
Este adevărat că reputaţia online a cuiva este legată de organizaţia din care face parte? Jonathan Bernstein, renumit specialist în gestionarea crizelor, răspunde afirmativ la această întrebare. Vorbind despre angajaţii unei companii, Bernstein punctează: „Adevărul este că fiecare angajat are un rol în gestionarea crizelor, fie că îi place, fie că nu, deoarece fiecare angajat este un reprezentant, la un anumit nivel, al organizaţiei.”[4]
Măsuri pentru a construi o bună reputaţie online
Pentru a acţiona ca membri responsabili ai comunităţii, este înţelept să reflectăm puţin înainte de a posta ceva, înainte de a comenta sau de a ne face vizibili în orice fel în mediul digital. Nu tot ceea ce gândim trebuie împărtășit cu alte persoane, deoarece gândurile noastre pot da naștere unei varietăţi de percepţii și de reacţii care să depășească intenţia iniţială sau așteptările noastre. Concizia în ceea ce spunem că gândim și credem și în înţelegerea evenimentelor, oamenilor sau ideilor este foarte importantă.
De asemenea, este nevoie să analizăm coerenţa dintre ceea ce exprimăm în public și cauzele promovate de noi sau de organizaţiile din care facem parte (școală, companii, biserici sau alte entităţi). Pentru a clarifica scopul pentru care ne lăsăm amprenta în mediul online, ar trebui să ne gândim la ceea ce se află în spatele conduitei noastre digitale: Ce intenţionez prin postarea acestui comentariu? Care este motivul pentru care scriu un anumit text? Care este obiectivul pentru care fac publică o fotografie sau un videoclip? Orice facem, trebuie să facem spre slava lui Dumnezeu.
Iată trei sfaturi pentru situaţiile în care oamenii ne citează greșit sau ne aduc acuzaţii false. În primul rând, trebuie să evaluăm dacă merită să ne pierdem timpul cu răspunsul, întrucât există persoane cu stimă de sine scăzută care cred că pot câștiga popularitate și notorietate prin atacuri răutăcioase asupra unor persoane care au un număr mai mare de urmăritori.
Calomnia, defăimarea și jignirea sunt fapte care intră în sfera ilicitului juridic și, în majoritatea ţărilor, există modalităţi de a solicita despăgubiri legale în aceste situaţii. Ar putea fi nevoie de consultarea unui consilier juridic cu specializare în acest domeniu, în cazul în care cineva diseminează în mediul online informaţii false, care ne afectează în mod semnificativ reputaţia sau mijloacele de trai.
Dacă dezinformările sunt lansate în cadrul unei dezbateri sau discuţii pe un anumit subiect, ar trebui să răspundem prompt, exprimându-ne punctul de vedere și infirmând neadevărurile care s-au spus despre noi.
Cum să reparăm o reputaţie afectată
Șansele reparării reputaţiei online depind de coerenţa dintre ceea ce postează o persoană și ceea ce crede. Este nevoie de onestitate și de consecvenţă, iar acest lucru ar putea însemna să ne schimbăm obiceiurile din viaţa reală și pe cele din mediul online. În toate interacţiunile online trebuie evitată postarea sau distribuirea de informaţii care susţin cauze, persoane sau acţiunii ce neagă principiile în care credem în calitate de creștini și de cetăţeni responsabili.
Trebuie să ne asigurăm că aplicăm Regula de Aur în toate interacţiunile online.
Primul pas în repararea imaginii este schimbarea traiectoriei. În timp, oamenii vor recunoaște armonia crescândă dintre acţiunile și reputaţia noastră, iar cea din urmă se va reface treptat.
Al doilea și poate cel mai important element este legat de verificarea temeiniciei convingerilor pe care le avem – de ce susţinem anumite principii și de ce credem un lucru mai degrabă decât pe altul. Unii se angajează pe reţelele de socializare în acţiuni incompatibile cu convingerile și viziunea lor asupra lumii. Adesea fac acest lucru pentru că nu au un fundament ferm al convingerilor lor. Ei au o înţelegere superficială a lumii sau nu au aprofundat niciodată motivele pentru care cred ceea ce cred. De asemenea, ei adoptă sau resping anumite ideologii doar pentru că acestea sunt populare.
În mod evident, repararea completă a reputaţiei cuiva va dura ceva timp și poate necesita scuze și refacerea relaţiilor afectate de ofense, declaraţii neinspirate sau greșit înţelese. În unele cazuri, va trebuie să apelăm la profesioniști pentru a contesta sau elimina informaţiile false de pe internet.
Mai presus de orice, avem nevoie de înţelepciune în conduita noastră online. Ceea ce postăm, distribuim sau comentăm ar trebui să reflecte ceea ce gândim cu adevărat despre viaţă, mai ales atunci când este vorba despre exprimarea credinţei și angajamentului nostru creștin. Iar respectul trebuie să caracterizeze orice interacţiune pe care o avem, chiar și atunci când nu suntem de acord cu opiniile celorlalţi. Cu cât ţintim mai mult spre respectarea acestor standarde, cu atât vom reuși să ștergem mai repede amintirea lipsei de consecvenţă din trecut.
