Cum au devenit Amazon și alte site-uri raiul review-urilor false

188

Cea mai sigură cale de a avea succes pe site-ul Amazon este să ai parte de review-uri pozitive. Cea mai sigură cale de a avea review-uri pozitive este să le cumperi. Așa că exact asta fac o mulţime dintre comercianţii pentru care Amazon este o piaţă de desfacere valoroasă. Iar fenomenul nu este străin nici de site-urile românești.

Cu toţii știm că părerea majorităţii nu este întotdeauna părerea corectă. Cu toate acestea, când vine vorba de cumpărături online, cei mai mulţi dintre noi ne ghidăm cu încredere după colecţia de opinii despre produsul pe care îl dorim, publicată de obicei în josul paginii lui de prezentare. Recenziile de produs sunt prima oprire atunci când vrem să verificăm dacă produsul respectiv este într-adevăr tot ceea ce promite că este, iar utilizatorii care își iau timp și nu ţin doar pentru ei impresiile bune sau rele pe care le au despre produsele achiziţionate devin instantaneu prietenii care se fac cunoscuţi la nevoie. Asta într-un scenariu ideal.

În realitate, este foarte greu de spus câte dintre recenziile de produs, chiar și cele marcate ca „achiziţie verificată”, așa cum vedem pe marile site-uri de cumpărături, sunt cu adevărat oneste. O microindustrie a postacilor de recenzie se află astăzi în plină dezvoltare, atrăgând mai ales adolescenţi sau tineri în jur de 20 de ani, aflaţi în căutarea unui câștig facil, mai mic decât un salariu normal, dar mai mare decât suma pe care o primesc „de buzunar” de la părinţi. Schema este simplă: postacul comandă produsul de promovat de pe un seller ca Amazon/Ali Express/Emag, îl primește acasă, opţional îi poate face o poză, apoi se loghează în site și folosindu-și inventivitatea se apucă să laude sau să critice în fel și chip produsul respectiv, preferabil cât mai credibil, deși acest criteriu nu este solicitat de toţi comercianţii. Purcede apoi la returnarea produsului (dacă nu lucrează pentru unii comercianţi care îi lasă pe postaci să păstreze produsele recenzate), își recuperează banii cheltuiţi pe produs și primește de la comerciant comisionul pentru munca prestată – de obicei la nivel de câţiva dolari pe recenzie.

O căutare în Facebook după cuvintele-cheie „amazon reviews” e suficientă pentru a-ţi deschide ochii spre lumea fascinantă a recenziilor false de produs. O pleiadă întreagă de grupuri închise, cu zeci de mii de membri, unii și din România, desigur, este martora unui fenomen mult mai puţin discutat decât cel al știrilor false, dar cu un impact comparabil: fake reviews.

Iar dacă tot ce am descris până acum pare un mic inconvenient pe care suntem nevoiţi să ni-l asumăm ca preţ pentru confortul unei achiziţii online, să ne gândim mai bine. Recenziile false nu înseamnă doar că un prăjitor de pâine de calitate medie este lăudat de parcă ar fi racheta care va duce sendvișurile tale la gustul interstelar, ci înseamnă și suplimente alimentare descrise ca tratamente-minune, substanţe pentru administrarea cărora se recomandă supravegherea medicului, ajunse la discreţia utilizatorilor neinstruiţi, cu toate riscurile pentru sănătate care decurg de aici. O amplă investigaţie realizată de site-ul american BuzzFeed relata despre un supozitor vaginal bazat pe acid boric, promovat ca „sprijin pentru sănătatea vaginală” care „elimină mirosul neplăcut, mâncărimea, durerea, senzaţia de arsură”, despre care recenzorii scriau că „nu are gust rău”, deși medicamentul nu se administrează pe cale orală, sau că „este cea mai bună și ieftină” metodă pentru igiena feminină, deși medicul Jenny Jaque, citat de BuzzFeed, susţine că „acidul boric trebuie tratat cu maximă precauţie”, pentru că poate provoca iritaţii și senzaţii îngrozitoare de arsură, ba chiar „este extrem de toxic dacă este ingerat din greșeală”.

Însă recenziile false nu sunt doar cele laudative la adresa unui produs, ci și cele programate să critice pentru a distruge concurenţa vreunui comerciant. BuzzFeed amintește cazul unui produs original, patentat de un cuplu american, care și-a deturnat cariera pentru a se putea concentra pe transformarea produsului lor inovator într-o afacere de succes. Iniţial, suportul pentru așternuturi creat de familia Whaley părea invenţia ideală: așternuturile nu se mai desfăceau de pe pat, ajungând să se ruleze incomod în timpul somnului, iar cumpărătorii care le-au adus peste 700.000 de dolari din vânzări în primul an erau o dovadă că produsul era necesar și bine primit. Până când au intrat pe fir oportuniștii gata să contrafacă produsul și să îi fure piaţa. Aproape peste noapte, familia Whaley s-a trezit că vânzările la produsul aflat în proces de patentare au scăzut drastic, că paginile lor de promovare pe Amazon au fost înţesate cu recenzii negative false și că mâinile lor erau efectiv legate. Au fost nevoiţi să renunţe la jumătate dintre angajaţi și la o bună parte din furnizori ca să poată continua afacerea până la primirea patentului, care a însemnat totodată și eliminarea produselor contrafăcute de la vânzarea pe Amazon. Însă perioada în care au stat la mila algoritmilor magazinului de desfacere a fost un duș neașteptat de rece pentru familia Whaley și o dovadă că vânzările pe Amazon seamănă mai mult cu Vestul Sălbatic decât cu era super-high-tech.

La fel ca Google, Facebook și Twitter, Amazon dorește să fie o platformă neutră și este împotriva cenzurii. Asta s-a tradus din păcate și într-o politică insuficient de aspră în raport cu tacticile tot mai rafinate de evitare a algoritmilor de securitate ai Amazon, dezvoltate de cei care întreţin reţele de recenzări false.

Sfaturile privind depistarea și evitarea recenziilor false fac de obicei apel la intuiţia utilizatorului care dorește să cumpere un produs, iar lucrul acesta nu este întotdeauna în avantajul utilizatorului. WikiHow sfătuiește cumpărătorii să fie atenţi la tonul cu care sunt scrise recenziile. Un cumpărător real va fi rareori entuziasmat până la extaz de un produs cumpărat și nu va folosi, cel mai probabil, superlative încărcate de emoţie, nu va scrie un volum întreg despre produsul respectiv, și nu va fi scris sute de alte recenzii într-o perioadă foarte scurtă de timp decât dacă recenzarea este job-ul lui de zi cu zi. Un sfat mai puţin intuitiv este să verificăm secţiunea „Alţi clienţi au cumpărat și…”. De obicei, această secţiune conţine produse înrudite sau similare cu cel pe care îl evaluaţi. Dacă însă produsele prezente acolo nu au niciun fel de legătură cu produsul evaluat și sunt produse mici și ieftine, ele ar putea fi relaţionate de algoritmul seller-ului respectiv, fiind chiar produsele pe care recenzorul le primește în schimbul review-ului său favorabil.

Algoritmii care normează activitatea pe site-urile nelipsite din istoricul browser-ului nostru zi de zi nu sunt nici pe departe imbatabili, ci pot fi manipulaţi până acolo încât ajung să producă rezultate la polul opus celor pentru care au fost implementaţi. Cel mai ilustrativ este experimentul unui tânăr britanic care, în doar câteva luni, a reușit să aducă pe culmile faimei londoneze un restaurant – aţi citit bine – inexistent. Tânărul, care și-a publicat experimentul pe Vice, a demonstrat cât de ușor este să duci de nas influencerii culinari și vedetele momentului folosindu-te de algoritmul cunoscutului Trip Advisor și de un telefon fără touch screen. Să ajungi să servești celor mai pretenţioși clienţi lasagna semipreparată, luată de la supermarket, dând-o drept creaţia nu știu cărui master chef nu e chiar neurochirurgie – vorba englezului –, dar să obţii de la ei complimente pentru bucătar… e ceva care spune multe despre dependenţa și vulnerabilitatea noastră faţă de instrumentele pe care le-am adoptat ca să ne facă viaţa mai ușoară, nu ca să ușureze munca escrocilor.