Studiu: Mai puţin Facebook și Instagram, mai multă fericire

202

Despre legătura dintre singurătate și depresie și timpul petrecut pe reţelele de socializare se vorbește deja de mulţi ani, însă o conexiune cauzală nu a fost niciodată dovedită. Până acum.

Cercetătorii de la Universitatea din Pennsylvania susţin că puţine studii anterioare au încercat să sublinieze această legătură cauzală, iar metodologia nu a fost niciodată potrivită, ori cercetătorii se bazau pe date raportate de subiecţi, deci subiective, ori se bazau pe experimente de laborator realizate în mai puţin de o oră, ori puneau subiecţii în scenarii nerealiste. „Noi am vrut să facem un studiu comprehensiv și riguros, care să fie și valid ecologic”, au spus cercetătorii. În cercetare, validitatea ecologică a unui studiu se referă la capacitatea testării de a aproxima scenariile din viaţa reală, la măsura în care rezultatele sunt generalizabile.

La realizarea studiului de faţă au participat 143 de voluntari cu vârste între 18 și 22 de ani, utilizatori de Facebook, Snapchat și Instagram. La începutul cercetării, tinerii au completat un chestionar cu privire la starea emoţională de la acel moment. În cadrul experimentului, experţii i-au împărţit pe tineri în două grupe. În grupa de control, tinerii au continuat să acceseze reţelele sociale ca înainte, iar în grupa experimentală tinerii au avut un timp limitat de acces, de 10 minute pe zi. Activitatea a fost monitorizată automat, prin anumite aplicaţii, cât și prin datele oferite de participanţi săptămânal. După trei săptămâni, oamenii de știinţă au evaluat atât timpul petrecut pe reţelele sociale, cât și starea emoţională a participanţilor, precum semne ale depresiei, singurătăţii, anxietăţii, îngrijorării, dar și fricii de a pierde ultimele noutăţi (FOMO).

„Concluzia este că scăderea timpului petrecut pe reţelele de socializare duce la o ameliorare semnificativă atât a singurătăţii, cât și a depresiei. Aceste efecte sunt în mod special ponunţate la cei care se simţeau cei mai deprimaţi la începutul studiului”, a declarat psihologul Melissa G. Hunt, autorul principal al studiului. Una dintre explicaţii este aceea că utilizatorii reţelelor sociale au o tendinţă continuă de a se compara cu ceilalţi. „Atunci când te uiţi la viaţa celorlalţi, mai ales pe Instagram, este ușor să tragi concluzia că viaţa oricui altcuiva este mai interesantă și mai bună decât a ta”, a explicat dr. Hunt.

Într-un alt studiu, experţi de la Universitatea din Huston, SUA, au arătat că persoanele implicate în mod activ pe Facebook au avut tendinţa de a dezvolta mai multe simptome depresive, tendinţa de a se izola de societate și de a resimţi o stare de anxietate și de nesiguranţă din punct de vedere social. „Nu înseamnă că Facebookul provoacă depresie, ci doar că sentimentele deprimante, verificarea permanentă a notificărilor de pe Facebook, dar și compararea continuă cu ceilalţi tind să meargă mână în mână”, a explicat Mai-Ly Steers, autorul studiului.

În plus, un raport al Societăţii Regale de Sănătate Publică din Marea Britanie a analizat 1.500 de tineri, cu vârste între 14 și 24 de ani, pentru a determina efectele utilizării mijloacelor de comunicare socială asupra problemelor precum anxietatea, depresia, stima de sine și imaginea corporală. Astfel s-a constatat că YouTube a avut cel mai mare impact pozitiv, în timp ce Instagram, Facebook, Twitter și SnapChat au avut toate efecte negative asupra sănătăţii mintale.

În același timp, un studiu realizat de Universitatea din Copenhaga a constatat că mulţi oameni suferă de „invidia Facebook”. „Când ne acordăm valoare prin comparaţia cu ceilalţi, ne plasăm starea de fericire într-o variabilă care este complet în afara controlului nostru”, a subliniat dr. Tim Bono, autor al cărţii Când like-urile nu sunt suficiente. Relaţiile cu ceilalţi, memoria, somnul, atenţia, sănătatea mintală, sunt toate afectate de timpul alocat reţelelor sociale, spune Bono.

Și Alina Ciupercovici, psihoterapeut specializat în tratarea adicţiilor, subliniază paradoxul reţelelor sociale: deși ne ajută să ţinem legătura unii cu alţii, acestea contribuie totuși la apariţia și amplificarea sentimentului de singurătate. „Cred că încercăm să ne rupem de realitate. La fel ca la orice dependenţă, și dependenţa de social media este una prin care ne rupem de ceea ce trăim în prezentul cotidian”, a explicat psihoterapeutul.

Potrivit unei analize Digi24, jumătate dintre români stau pe Facebook, iar în ultima vreme prinde din ce în ce mai mult teren Instagramul. Numărul celor care au cont pe această reţea tocmai a depășit 1 milion în luna martie și este de 11 ori mai mare decât acum patru ani.